Începe înregistrarea la Tabăra de educație financiară „Dă sens banilor”, ediția a II-a. Agenda evenimentelor

Cea de-a doua ediție a Taberei de educație financiară „Dă sens banilor”, inițiată de Banca Națională a Moldovei și Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, vine cu oportunitatea de a oferi publicului o vacanță mai interesantă și mai plină.

La Tabăra de educație financiară pot participa persoanele cu vârsta de peste 16 ani care doresc să își dezvolte cultura financiară, într-o atmosferă de conversație utilă, plăcută și eficientă. Activitățile se vor desfășura în perioada 9-13 august 2021 în format online.

Tabăra de educație financiară include cinci sesiuni, a câte 90 de minute fiecare, la diverse subiecte din domeniul financiar-bancar. Acestea vor ajuta participanții să înțeleagă mai bine, cum funcționează sistemul financiar, care este rolul Băncii Naționale a Moldovei, la ce trebuie să fie atenți atunci când iau un credit, cum să folosească în siguranță metodele de plată fără numerar ș.a.

Instruirea va avea loc pe platforma ZOOM, în limba română. În final, participanții la toate sesiunile vor primi câte un certificat de participare.

Persoanele interesate se pot înregistra, completând până la data de 1 august 2021 (inclusiv) formularul on-line, indicând adresa electronică la care urmează să fie expediate datele de acces la eveniment.

Organizatorii își propun, ca atelierul de lucru să aducă mai multă claritate în înțelegerea lumii financiare moderne ce solicită tuturor zi de zi decizii optime pentru a face viața fiecăruia în parte mai ușoară și mai bună din perspectiva incluziunii financiare.

Agenda Taberei de educație financiară „Dă sens banilor”

#da sens banilot #tabara #Educație Financiară #Expert-Grup #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.