Sîrbu se răzbună? S-a adresat la ANI cu o sesizare unde este vizată Maia Sandu și Veaceslav Negruța

Deputatul Platformei parlamentare „Pentru Moldova”, Sergiu Sîrbu, a depus la Autoritatea Națională de Integritate (ANI) o sesizare, prin care solicită instituției să verifice dacă președinta țării, Maia Sandu, și consilierul acesteia, Veaceslav Negruța, nu s-au aflat în conflict de interese când au examinat la ședința Consiliul Suprem de Securitate (CSS) dosarul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, deoarece „au avut un rol activ în acest proces, pe când erau miniștri în Guvernul Leancă”.

„Președintele Maia Sandu și consilierul său Veaceslav Negruță au avut un rol activ în procesul de concesionare a Aeroportului Internațional Chișinău, pe vremea când erau miniștri în Guvernul Leancă. În prezent, ambii fac parte din Consiliul Suprem de Securitate și au participat la ședința la care au fost prezentate detalii din acest dosar. Mie însă mi-a fost interzis accesul la acea ședință, deși sunt șeful Comisiei parlamentare pentru securitate și membru din oficiu al CSS, pe motiv că aș fi implicat în conflict de interese”, a anunțat Sîrbu.

În acest caz, Sîrbu se întreabă dacă nu a existat un conflict de interese atunci când s-a examinat acest subiect la ședința CSS, săptămâna trecută.

„Dacă tot veni vorba despre conflictul de interese, ar fi cazul să vedem dacă nu cumva cei care arată cu degetul la mine sunt chiar ei cu pufușor pe botișor. Este cumva deplasat să le oferi acces la informațiile din dosar unor oameni de care a depins direct această concesionare. Mai ales că acești oameni sunt factori de decizie și au putere mare de a influența lucrurile. Lupul paznic la oi, cum ar veni”, a mai comentat deputatul.

Amintim că, la 26 februarie curent, deputatul Platformei parlamentare „Pentru Moldova”, Sergiu Sîrbu, a declarat că a primit două scrisori de la Cancelaria Președinției, prin care a fost inițial anunțat ca să participe la ședința din 26 februarie, a CSS, iar ulterior i s-a comunicat să nu se prezinte, pe motiv că ar avea conflict de interese cu subiectele care urmau să fie discutate la ședință.

#CSS #Sergiu Sirbu #ANI #Maia Sandu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.