Precizările HORUS privind articolul „securitatea energetică a țării și licitația de modernizare a unui bloc energetic”

Compania HORUS ENERGY respinge informațiile cu privire la procedurile de licitație privind modernizarea Blocului energetic nr.1. al Termoelectrica. Astfel, compania vine cu următoarele precizări:

În anul 2019 S.R.L.”HORUS” a participat la achiziția de bunuri, lucrări și servicii, inițiată conform anunțului nr. 30B publicat pe pagina web a întreprinderii SA”Termoelectrica” și în Monitorul Oficial nr. 13-21 (6936-6944). La data de 02.2019 S.R.L.”HORUS” a depus oferta sa în limita normelor legale expuse, însă, concursul de achiziții a fost anulat. S.R.L.”HORUS a participat repetat la aceiași achiziție, după republicarea anunțului nr. 30B-R1., fiind desemnată câștigătoare la data de 12.03.2019. Ulterior, între S.R.L.”HORUS” în calitate de antreprenor general și S.A.”Termoelectrica” a fost semnat contractul nr.86 din 08.05.2019, în strictă corespundere cu condițiile Caietului de Sarcini nr. 121, privind modernizarea blocului energetic Nr. 1 CET Sursa-1. Proiectul modernizării blocului energetic Nr. 1 a fost implementat în comun cu peste 50 de subantreprenori (furnizori de utilaje, echipamente, lucrări și servicii), printre care se distinge concernul Силовые Машины.

Propunerea S.R.L.”HORUS” bazată pe utilajul energetic al gigantului Силовые Машины a fost confirmată ca cea mai eficientă din următoarele considerente:

utilajul energetic a demonstrat o fiabilitate incontestabilă în exploatare, fiindfurnizat și dat în exploatare de concernul Силовые Машины în anul 1978 și a fost o replică din cele peste 1000 de exemplare instalate în toate statele CSI;
actualmente, când expiră termenul de serviciu normat (40 ani) a acestor blocuri energetice, uzinele din cadrul concernului Силовые Машины au inițiat producerea în serie a principalelor componente pentru Modernizarea (prelungirea perioadei de exploatare) echipamentelor esențiale a blocurilor energetice. Rezultă că soluția de modernizare a echipamentelor blocurilor energetice este deja proiectată și prefabricată în serie în cadrul uzinelor concernului Силовые Машины, iar utilajele pot fi ofertate și furnizate în perioade rezonabile de timp.

În procesul de execuție a lucrărilor, reieșind din complexitatea și specificul funcționării utilajului energetic la etapa de evaluare și stabilire a cerințelor pentru modernizarea Blocului energetic, nu a fost posibil de identificat volumul echipamentelor și utilajelor care necesită afi reparate și/sau înlocuite. Îndeosebi, specificăm că diagnosticarea turbinei cu abur, cu deschiderea acesteia, fără inițierea lucrărilor de reparație și/sau modernizare, este un proces de durată (5-6 luni) și costisitor din punct de vedere financiar. Aceste lucrări de diagnosticare nu au nici un efect economic și constituie doar cheltuieli pentru identificarea volumelor lucrărilor preconizate.

Volumele adiționale de lucrări care au rezultat în procesul de modernizare a blocului energetic nr.1 (cazan și turbină) cât și extinderea termenului pentru realizarea acestora, au rezultat ca consecință a epuizării resurselor de funcționare a utilajului energetic cu peste 40 ani. De menționat că acest utilaj energetic, care a demonstrat o fiabilitate în exploatare incontestabilă, a fost furnizat și dat în exploatare de concernul Силовые Машины în anul 1978.

Modernizarea blocului energetic nr. 1 a fost efectuată în volumul minim necesar de doar 20% din volumul întregului utilaj. La finalizarea lucrărilor în acest volum, eficiența modernizării a fost confirmată de experți independenți de talie internațională din cadrul Societății pe Acțiuni pentru demararea, reglarea, îmbunătățirea tehnologiei și funcționarea centralelor electrice și a rețelelor “LvovORGRES“, care au constatat:

îmbunătățirea procesului de ardere și majorarea randamentului cazanului cu 2%;
majorarea randamentului turbinei cu 2 %;
prelungirea resursei de funcționare a turbinei cu minim 8 ani (sau 50 000 ore)și creșterea productivității termice cu 60 Gcal/h, iar a puterii electrice cu 18 MWe în regim optimal de funcționare;
prelungirea resursei de funcționare a cilindrului de medie și joasă presiune cu 40 ani (sau 200 000 ore);
prelungirea resursei de funcționare a cilindrului de înaltă presiune a turbinei cu minim 8 ani (sau 50 000 ore);
creșterea productivității termice cu 60 Gcal/h (în total de 160 Gcal) și puterii nominale electrice cu 18 MWe (în total de 98 MWe) în regim optimal de funcționare. Pentru regimul maximal de funcționare a turbinei (regim caracteristic surselor de generare a energiei electrice și termice la tarife diferențiate) puterea electrică este de 110 MWe, iar cea termică de 67 Gcal/h. Funcționarea la puterea maximală de 110 MWecorespunde unui regim de funcționare când sistemul electro-energetic este impus să genereze cât mai multă energie electrică în rețea. Acest regim maximal de funcționare astăzi nu este fezabil, până nu va fi actualizat cadrul normativ la standardele Europene și vor fi implementate tarifele diferențiate unde energia electrică este mai rentabil de generat în diferite intervale orare și turbina va funcționa în asemenea regim de 110 MWe. La moment, regimul de funcționare este dependent de sarcina termică, iar pentru funcționarea utilajului energetic la randament maximal, partea de condensare trebuie să tindă spre minimum. Respectiv, sarcina electrică optimă de funcționare a blocului energetic nr.1 este de 90 MW.

Concretizăm că în cadrul acestei modernizări am exclus riscul unei eventuale avarieri a acestei Surse de energie, prin diagnosticare, reparare și modernizare a principalelor elemente a blocului energetic nr.1., evitând cheltuieli pentru înlocuirea acestora evaluate la peste 100 milioane Euro. Adițional, am obținut și un regim sigur și fiabil, neimputabil utilajelor energetice, caracteristic echipamentelor de producere rusească. Efectele economice și ergonomice au fost atinse îndeosebi datorită sistemelor moderne de automatizare și control răspândite în statele europene de proveniență a companiei Siemens AG. Acest tandem a echipamentelor a dus la implementarea cu succes a primului proiect Pilot de asemenea anvergură în sistemul energetic al Republicii Moldova.

Examinând rezultatele tehnico-economice ale proiectului Modernizării blocului energetic nr. 1, CET Sursa 1,constatăm beneficii financiare în valoare de peste 40 milioane lei/anual, contrar investițiilor totale de circa 240 milioane lei, care urmează a fi achitate de beneficiar, cu eșalonare, în termen de 5 ani. În condițiile nestabilității pieței financiare, acest proiect PILOT este o premieră pentru Republica Moldova, implementat fără majorări de tarife la energia electrică și termică pentru consumatorul final, mai mult chiar, în perioada de implementare a proiectului tariful la energia electrică a fost redus.

De asemenea, în cadrul modernizării s-a obținut reducerea substanțială de emisii nocive a blocului energetic nr.1, concentrația acestora fiind de doar 122 ppm (NOx).

#Horus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Toate cele 5993 de kilometri de drumuri naționale din Republica Moldova vor fi supuse unui audit complet, realizat de un nou departament care va deveni funcțional în 2026 în cadrul ANTA, a anunțat ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea.

Potrivit ministrului, în prima etapă va fi creat un registru național al drumurilor, care va cuprinde date esențiale despre fiecare sector: anul construcției, anul ultimei reparații, starea tehnică, necesitatea intervențiilor, existența punctelor negre (zone cu risc ridicat de accidente) și soluțiile propuse de auditori. Registrul urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026.

„Este un amplu proces care are un singur obiectiv: reducerea mortalității rutiere. Oamenii vor fi angajați, instruiți inclusiv în Uniunea Europeană, dotați cu tehnică și apoi vor începe auditarea drumurilor”, a declarat Vladimir Bolea.

Ministrul a subliniat că, în această etapă, costurile nu sunt prioritare, accentul fiind pus pe salvarea de vieți. „Pentru vieți omenești nu punem problema banilor. După audit, se vor face proiecte concrete pentru fiecare intersecție sau sector periculos și abia atunci vom ști exact de ce sume este nevoie”, a precizat oficialul. Finanțarea va fi asigurată din Fondul Rutier sau din bugetul național.

În ceea ce privește starea actuală a infrastructurii, ministrul a arătat că aproximativ 72 km de drumuri naționale sunt încă neasfaltate, iar circa 50% se află într-o stare proastă sau foarte rea. „Sunt drumuri cu strat degradat, așa-numita variantă albă, care trebuie reconstruite complet”, a spus Bolea.

Pentru anul 2026, Ministerul Infrastructurii, prin intermediul AND, planifică reparația capitală a opt poduri și construcția a circa 150 de kilometri de drumuri naționale. În ultimii patru ani, potrivit ministrului, au fost reparate 42 de poduri.

Auditul va începe din zonele cu cele mai multe accidente grave, inclusiv pe drumurile naționale care traversează municipiul Chișinău și alte artere intens circulate. „Specialiștii și inginerii vor stabili exact ce soluții sunt necesare la fiecare punct negru – intersecții, viraje sau alte elemente de infrastructură”, a explicat Vladimir Bolea.

Întrebat despre eventuale eșecuri din anii precedenți, ministrul a respins această abordare: „Nu lucrăm cu eșecuri, lucrăm cu viitorul”.