Costă mii! De câți bani au nevoie moldovenii pentru a cumpăra copiilor ghiozdane, uniforme, caiete și creioane colorate

În multe familii din Republica Moldova luna august este marcată de pregătirile pentru noul an școlar. Pentru cineva este o procedură de rutină, iar altcineva face pentru prima oară cumpărăturile necesare elevilor.

ZUGO a încercat să afle cât costă setul format din ghiozdan, caiete, agendă stilouri, creioane, penare, ustensile pentru desen și învelitori în diverse magazine. Așadar, doar pentru rechizite, fără manuale și caietele elevilor la diverse obiecte, am estimat că părinții trebuie să scoată din buzunar cel puțin în jur de 500 de lei, însă în acest caz în scurt timp vor fi nevoiți să suplinească stocurile cu rechizite și să mai cheltuie câteva sute de lei.

Ghiozdanul – cel mai scump

În magazinele online prețurile la rucsacurile pentru elevi încep de la 120-150 de lei. În funcție de dimensiune, material, model și dotări, prețul poate depăși chiar și 1000 de lei. Cel mai ieftin ghiozdan găsit de noi într-un magazin online este fabricat din poliester, are dimensiunea de 45×35 de centimetri și costă 99 de lei. Mai scumpe sunt gențile ortopedice, prețul lor depășind 500 de lei. Cel mai scump exemplar găsit de noi în magazinele virtuale costă mai mult de 1700 de lei, fiind un rucsac asociat cu lego.

Cât costă caietele și agendele?

Caietele de 24 de foi costă de la 2 la 5 lei. Chiar și așa, prețul lor poate fi mai mare dacă au o copertă mai deosebită. Așadar, pentru un set format din 10 caiete părinții vor scoate din buzunar aproximativ 50 de lei.

Prețul agendelor, la fel, variază în funcție de model. Prețul este aplicat în funcție de copertă și design, fiind de minim 15 lei la unul dintre producătorii locali pentru modele cu tip subțire de copertă și ajungând la peste 30 de lei pentru cele cu sclipici și copertă groasă. Cele mai deosebite, cu personaje din filme și desene animate, costă și mai scump. Chiar și așa, recomandarea noastră este ca părinții să nu se grăbească să le procure, deoarece în multe școli acestea sunt achiziționate organizat.

Pentru viitorii pictori…

Pentru elevii claselor primare, albumele de desen costă între cinci și 30 de lei, în funcție de numărul de foi grosimea lor. Setul de pensule costă cel puțin 15 lei și ajunge la peste 50 de lei. Prețul acuarelei este de minim 12 lei și poate depăși chiar și 100, în funcție de producător, număr de culori și volum, iar un pahar special pentru apă costă de la 8 la 20 de lei, in funcție de locul unde este procurat.

Un set de creioane colorate costă de la 20 de lei, însă poate depăși și valoarea de 300 de lei.

Ultimul oftat: Penarele, stilourile și învelitorile

Penarele costă de la 20 de lei. În funcție de material și model, prețul lui poate ajunge și la aproape 100 de lei. Un creion simplu cu radieră costă până la cinci lei, iar seturile – de la 10 la 20 de lei. Stilourile costă până la 10 lei, iar de regulă elevii au nevoie de cel puțin două culori – albastru și verde.

Prețul pentru învelitori variază în funcție de clasă. Prețurile încep de la 16 lei și ajung aproape de 75 de lei. Setul de învelitori pentru caiete, la fel, variază, în funcție de duritatea materialului, media fiind de circa 30 de lei.

Cea mai mare provocare – uniforma școlară

Totuși, cea mai mare provocare pentru părinți pare a fi uniforma. Dacă rechizitele pot fi găsite la un preț relativ rezonabil sau comandate din timp, atunci pentru a procura elevilor cămăși, costume și încălțăminte este nevoie de circa 1000 de lei. Bunăoară, o bluză costă cel puțin 100 de lei, cea mai ieftină pereche de pantofi – circa 200, prețul fiind aproximativ similar pentru fustițe și/sau pantaloni.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.