Metodologia care a salvat mai multe afaceri aflate la un pas de faliment. Ce este Design Thinking șice rol are

Design Thinking-ul este metodologia care a salvat mai multe afaceri ce erau în prag de faliment. Iată cum funcționează această metodă și exemple din viața reală.

Ce este Design Thinking-ul?

Cea mai populară definiţie pentru Design Thinking, este dată de Tim Brown, CEO al IDEO: “Design Thinking este o abordare a inovaţiei centrată pe oameni, care se inspiră din arsenalul designerilor pentru a integra nevoile oamenilor, posibiltăţile tehnologice şi cele necesare pentru succesul unui business. Altfel zis: Design Thinkingul înseamnă să descoperi problemele oamenilor și să găsești soluții accesibile și inovative pentru a le rezolva.

Ce rol are Design Thinkingul?

Iată un exemplu real despre Braun, Oral B și periuță de dinți electrică. În 2016, Braun și Oral B i-au contactat pe Kim Colin și Sam Hecht, doi designeri cu renume din Londra pentru a crea o periuță electrică mai inteligentă.

Inițial, producătorii de la Braun și Oral B le-au sugerat lui Colin și Hecht să proiecteze o periuță de dinți electrică cu o varietate de caracteristici sofisticate de urmărire a datelor, inclusiv un player de muzică, pentru a detecta cât de bine utilizatorii își spălau fiecare dinte și chiar cât de sensibile erau gingiile lor.

Cu toate acestea, Hecht și Colin i-au sfătuit să se gândească mai mult la experiența clientului, spre deosebire de propria viziune pentru produs. Le-au explicat cum câteva adăugări simple la pensulă ar putea rezolva multe dintre nemulțumirile raportate de utilizatorii lor. Hecht și Colin au adăugat încărcarea USB și au ușurat procesul de comandare a de periilor de la capăt de schimb, ambele probleme fiind raportate de utilizatorii Braun și Oral B.

În rezultat, produsul nou a ieșit excepțional, luând în considerare feedback-ul utilizatorilor, ei au reușit să sporească vânzările și să obțină mai mulți clienți loiali.

Abordarea Design Thinking a fost și colacul de salvare pentru compania Airbnb, când aceasta se afla la un pas de faliment.

Fondatorul acesteia, Joe Gebbia, s-a pus în pielea utilizatorul și a descoperit problema. Calitatea rea a fotografiilor era motivul pentru care clienții nu aveau încredere în serviiciile pe care le prestau. Satisfăcând cerințele clienților, Airbnb a câștigat dublu chiar din următoarea săptămână.

Sursa: Telegram/antreprenor.md

#abordare #design thinking #faliment #Airbnb #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.