Un ex-director CNA își vrea funcția înapoi, după ce a fost demis în 2019. Se judecă cu Parlamentul

Ex-directorul Centrului Național Anticorupție, Bogdan Zumbreanu, demis din funcție în vara anului 2019 de către Parlamentul de atunci, se judecă cu Legislativul și vrea să revină în funcție, dacă instanța judecătorească îi va da câștig de cauză, scrie Realitatea.md.

Ședința de judecată în cazul dat urmează să aibă loc pe 16 august, la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.

Dosarul urmează să fi examinat de magistrata Liudmila Holevițcaia, care a emis o decizie favorabilă unor persoane anul trecut, prin care li s-a dat undă verde de a deposeda Republica Moldova de clădirea consulatului onorific din Odesa, schemă în spatele căreia ar sta Vladimir Andronachi. Fiind contestată decizia primei instanțe, Curtea de Apel a anulat această hotărâre.

Precizăm că, mai multe ședințe de judecată pe cazul dat au fost anulate sau amânate pe parcursul anului trecut, dar și actual, din mai multe considerente: fie judecătoarea era în concediu, fie era situație pandemică, cu restricții pentru desfășurarea ședințelor.

Deputații PAS au înregistrat în Parlament un proiect de lege prin care au propus modificarea legislației privind numirea în funcție a directorului CNA. Astfel, se propune ca să se elimine concursul pentru această funcție, iar numirea candidaturii directorului să fie făcută de un grup de minimu 20 de deputați, iar aprobarea acestuia să fie susținută de majoritatea parlamentară.

Proiectul urmează să fie examinat la ședința Parlamentului de vineri, 13 august curent.

#demitere #functie #judecata #parlament

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la un milion de ruși au fugit în străinătate în primul an de la invazia Kremlinului în Ucraina. Acum, mii se întorc acasă, oferind o victorie propagandistică președintelui Vladimir Putin și un impuls pentru economia sa de război, scrie Bloomberg.

În condițiile în care războiul încă face ravagii, iar omul care l-a început este pe cale să își asume un nou mandat de șase ani la putere, mulți ruși se confruntă cu o alegere dificilă. Confruntându-se cu respingeri la reînnoirea permiselor de ședere, cu dificultăți în ceea ce privește transferul de muncă și de bani în străinătate și cu un număr limitat de destinații care îi mai primesc, aceștia aleg să pună capăt autoexilului.

“Afacerea nu a funcționat, nimeni nu ne așteaptă cu adevărat” în străinătate, a declarat Alexey, un fost consultant politic în vârstă de 50 de ani din Moscova, care s-a mutat în Georgia pentru a lucra ca antreprenor după ce a fost reținut la un miting anti-război în capitala rusă. El s-a întors când finanțele afacerii sale s-au epuizat, a spus Alexey. El și alte persoane intervievate de Bloomberg au cerut să nu-și dezvăluie numele de familie din motive de securitate.

Invazia din februarie 2022 a provocat un exod în masă din Rusia la o scară nemaiîntâlnită de la prăbușirea Uniunii Sovietice. Mulți au plecat pentru a înregistra disidența față de război, dar și de teama de mobilizare. Când Putin a ordonat chemarea a 300.000 de rezerviști în septembrie 2022, a declanșat un nou val de plecări a sute de mii de persoane.

Fluxul de plecări a încetinit, dacă nu s-a inversat. În iunie, Kremlinul s-a lăudat că jumătate dintre toți cei care au fugit în acele zile de început s-au întors deja, iar acest lucru pare să reflecte statisticile disponibile din cele mai populare țări de destinație, precum și datele furnizate de companiile de relocare. Pe baza datelor clienților unei firme de relocalizare, Finion din Moscova, se estimează că 40%-45% dintre cei care au plecat în 2022 s-au întors în Rusia, a declarat directorul companiei, Viaceslav Kartamyshev.

Putin a lăudat întoarcerea oamenilor de afaceri, a antreprenorilor și a specialiștilor cu înaltă calificare ca fiind o “tendință bună”. El consideră că afluxul este un semn de sprijin pentru politicile sale, indiferent de motivele reale ale întoarcerii lor acasă, și o dovadă că rușii au “un sentiment de apartenență, o înțelegere a ceea ce se întâmplă”.

Poveștile de revenire sunt folosite în mod activ în propagandă ca o confirmare a “rusofobiei” din Occident, a declarat Tatiana Stanovaya, fondatoare a firmei de consultanță politică R.Politik și senior fellow la Carnegie Russia Eurasia Center. Pentru Putin, acest lucru contează, deoarece “îl alimentează, îi oferă dovezi suplimentare că a avut dreptate”, a spus ea.

Mii de expatriați care se întorc în țară ajută, de asemenea, Rusia să facă față sancțiunilor din timpul războiului și să obțină o performanță economică solidă. Potrivit estimărilor Bloomberg Economics, migrația inversă a adăugat probabil între o cincime și o treime la creșterea economică anuală de 3,6% a Rusiei în 2023.

Cu toate acestea, lucrătorii care se întorc în țară constituie doar un procent estimat la 0,3% din numărul total de angajați. Acest lucru nu contribuie prea mult la atenuarea penuriei acute de pe piața forței de muncă, dar evidențiază contribuția supradimensionată a repatriaților la activitatea economică.