Ediția a 12-a ”Export Morning” a analizat oportunitățile de export pe piața Suedeză. Riscuri și caracteristici

11 Aug. 2021, 16:55
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Aug. 2021, 16:55 // Actual //  MD Bani

Noua ediție „Export Morning”, eveniment organizat de Agenția de Investiții “Invest Moldova” a avut genericul „Acasă la Volvo, Ikea și ABBA” și a fost dedicată pieței Suediei.

La eveniment au participat ca speakeri reprezentanți ai guvernului și ai corpului diplomatic din Republica Moldova și Suedia, specialiști în domeniul exporturilor și manageri de la firmele suedeze de top.

Participanții au avut posibilitatea să asculte despre caracteristicile, oportunitățile și riscurile ce țin de exporturile în Suedia.  De asemenea, ei au analizat profilul consumatorului suedez, care sunt necesitățile și cerințele acestuia, dar și cele mai importante condiții pe care trebuie să le îndeplinească orice companie pentru a putea accesa această piață.

Anastasia Ungureanu, Șefa Direcției Promovare Exporturi a Agenției de Investiții „Invest Moldova” a deschis evenimentul,  menționând:
„La momentul actual, la noi în țară, activează 29 de întreprinderi cu capital suedez, Suedia aflându-se pe locul 23 printre principalii investitori ai Republicii Moldova. Valoarea exporturilor Republicii Moldova către Suedia se ridică la 435 mii USD, cele mai importante produse exportate fiind produsele agricole neprocesate cu 207 mii USD, produsele agricole procesate cu 37 mii USD și produsele textile cu 143 mii USD.”

În cadrul evenimentului au participat și reprezentanți ai companiilor autohtone care exportă deja pe piața Suediei. Aceștia și-au relatat propria experiență și au menționat pașii ce urmează a fi întreprinși de antreprenori pentru a-și comercializa produsele în această țară. De asemenea, ei au vorbit și despre obstacolele și provocările pe care le-au întâmpinat și ce soluții au identificat pentru a le depăși.

‘”Este un teren deocamdată neexplorat și plin de oportunități pentru companiile din Republica Moldova cu orice gen de activitate. Pentru mine a fost o trambulină de a ajunge pe  alte piețe. Este o piață greu de accesat din punct de vedere al transportului, distanța este destul de mare și în timp și în km și costurile sunt foarte mari. A durat destul de mult să ajungem pe piața Suediei, însă până la urmă am reușit, atunci când este stabilitate, corectitudine și transparență în decizii, cu răbdare și efort îți poți atinge orice scop” a declarat Ion Cuhal, Directorul și Fondatorul companiei „Nova Nut”.

Consulul Onorific al Republicii Moldova la Gothenburg și-a exprimat disponibilitatea de a acorda toată susținerea de care pot avea nevoie potențialii exportatori.

„Suedia este o țară care oferă condiții foarte bune pentru afaceri. Dar cea mai mare problemă a companiilor din Moldova este faptul că țara nu este cunoscută. Nimeni nu știe de fapt ce este Moldova, cu ce se ocupă. Am o afacere în Moldova din 1999 și am fost primul care am exportat vin în Suedia. A fost un proces foarte complicat și de durată, însă acum lucrurile au o evoluție pozitivă. Observ cu satisfacție că afacerile din Moldova au devenit mai active” ne-a relatat Robert Bloomberg, Consul Onorific al RM la Gothenburg.

Suedia este cea mai mare economie scandinavă, cu un PIB de peste 537 miliarde USD și o populație de peste 10 milioane locuitori. Este în prezent una dintre cele mai bogate 20 de țări din lume raportat la PIB per capitală, ocupând în mod constant locurile de vârf în clasamentele internaționale de competitivitate, nivel de trai și inovații.
Piața de desfacere a Regatului Suediei este una promițătoare, atractivă și relativ nouă pentru companiile din Republica Moldova. Ocupând locul 33 printre principalii parteneri comerciali ai țării noastre, cu o pondere de 0,28 %, aceasta oferă mari posibilități de dezvoltare oamenilor de afaceri moldoveni.

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.