Cine este noul șef al IGP? A lucrat anterior la INI

Lilian Carabeț va asigura interimatul funcției de șef al Inspectoratului General al Poliției, după ce Sergiu Paiu și-a depus demisia.

Decizia a fost luată de noul ministru al MAI, Ana Revenco care l-a prezentant echipei pe Carabeț.

„În vederea asigurării unei bune funcționalități al Inspectoratului General al Poliției și consolidarea proceselor de lucru, în urma cererii de demisie a domnului Sergiu Paiu, ministrul Afacerilor Interne Ana Revenco a prezentat efectivului pe domnul Lilian Carabeț care va prelua atribuțiile șefului Poliției Naționale, până la asigurarea interimatului sau numirea de către Guvern a noului șef al IGP. Totodată, Ana Revenco a precizat că această alegere a fost făcută din perspectiva profesionalismului și a experienței pe care o are domnul Carabeț, iar prioritatea Poliției Naționale trebuie să rămână siguranța cetățeanului și asigurarea unui nivel înalt de securitate în țară”, se arată într-un comunicat de presă al MAI.

Anterior, Carabeț a deținut funcția de șef-adjunct al Centrului pentru Combaterea Crimei Informatice, fiind numit în 2017 prin ordinul fostului șeful al Inspectoratului General al Poliției, Alexandru Pînzari.

De asemenea, noul șef interimar al IGP a mai activat și în calitate de șef al Direcției Investigare Fraude Economice (DIFE) din cadrul Inspectoratului National de Investigații (INI) al IGP, dar și cea de șef adjunct al Brigăzii de Poliție cu Destinație Specială „Fulger”.

Amintim că Sergiu Paiu a fost eliberat din funcția de șef al IGP în data de 12 august, în cadrul ședinței cabinetului de miniștri, în baza cererii personale.

#functie #sef #IGP

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Puterea reală a sancțiunilor impuse de Statele Unite asupra sectorului petrolier rus constă în flexibilitatea și adaptabilitatea acestora, notează agenția Bloomberg. Washingtonul are posibilitatea de a ajusta nivelul de presiune – fie de a-l intensifica, fie de a-l relaxa – în funcție de reacțiile piețelor și de comportamentul Kremlinului.

Potrivit publicației, administrația americană va monitoriza în următoarele luni modul în care Rusia reușește să-și redirecționeze exporturile, în special către Asia. Dacă piețele se vor adapta fără un șoc major, SUA ar putea „strânge șurubul” și mai mult, introducând restricții suplimentare asupra transportului și finanțării livrărilor de țiței rusesc.

„Washingtonul pare să fi creat o structură de sancțiuni capabilă să acționeze mult mai dur atunci când este necesar”, se arată în analiză. Totuși, implementarea acestor măsuri rămâne o provocare, iar efectele lor reale pot deveni vizibile abia în timp, avertizează experții citați.

„Noile sancțiuni americane sunt ca nisipul în mecanismul unui ceas – ele îngreunează funcționarea, dar nu o opresc complet”, a explicat Serghei Vakulenko, fost director în industria petrolieră rusă, în prezent cercetător la Carnegie Endowment for International Peace.

Analiza subliniază că scopul Washingtonului nu este un embargo total, ci erodarea treptată a capacității Moscovei de a finanța războiul prin exporturile de energie, fără a destabiliza piețele globale de petrol.