Noua Zeelandă intră din nou în carantină, din cauza unui singur caz de COVID. Școlile și întreprinderile

Prim-ministrul din Noua Zeelandă, Jacinda Ardern, a anunțat măsura de carantină pentru națiune, după ce un nou caz de coronavirus a fost raportat în cel mai mare oraș al său, Auckland.

Astfel, toată Noua Zeelandă va fi blocată timp de trei zile începând de miercuri, în timp ce Auckland și Coromandel, un oraș de coastă în care persoana infectată și-a petrecut timpul, vor fi blocate timp de șapte zile.

Impunând cele mai dure reguli de blocare de nivelul 4, școlile, birourile și toate întreprinderile vor fi închise și vor fi operaționale doar serviciile esențiale.

„Cel mai bun lucru pe care îl putem face pentru a ieși cât mai repede de acest lucru este să mergem cu greu”, a declarat Ardern într-o conferință de presă. „Am luat decizia pe baza faptului că este mai bine să începem cu măsuri drastice și să relaxăm, mai degrabă, decât să avem virusul și să-l vedem cum se mișcă repede”, a spus ea.

Ardern a declarat că autoritățile presupuneau că noul caz este o infecție cu variantă delta, deși acest lucru nu a fost confirmat. Pot exista și alte cazuri, a spus ea. Ultimul caz comunitar raportat de Covid-19 în Noua Zeelandă a fost în februarie.

Noua Zeelandă a urmat o strategie dură și timpurie care a ajutat-o să elimine practic Covid-19 pe plan intern, permițând oamenilor să trăiască fără restricții, deși frontierele sale internaționale rămân în mare parte închise.

Țara a raportat aproximativ 2.500 de cazuri confirmate de coronavirus și 26 de decese asociate. Dolarul din Noua Zeelandă sa prăbușit la anunț, scăzând cu 1,5% la 0,6926 dolari după anunțarea blocării.

Vestea a venit cu o zi înainte ca Banca de rezervă din Noua Zeelandă să devină prima bancă centrală dintre țările dezvoltate care a ridicat ratele dobânzii de la pandemie, pe măsură ce economia crește.

#noua zeelanda #carantină #coronavirus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.