Sectorul piscicol devine tot mai important pentru economia Republicii Moldova. Evoluția din ultimii ani

La data de 18 august 2021, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel GHERCIU, a organizat o ședință comună, cu reprezentanții sectorului zootehnic. Scopul a fost de a discuta despre ponderea producției agricole animaliere, despre calitatea produselor obținute, despre rentabilitatea și provocările din sector.

La ședință au participat și reprezentanții acvaculturii, care au prezentat situația generală din domeniu.

Astfel, potrivit fermierilor din domeniul acvaculturii, cantitatea de pește autohton s-a mărit de 1,5 ori – în ultimii 10 ani și în prezent constituie mai mult de 12680 (2019) tone sau 38,4% din valoarea întregii producții piscicole și a produselor respective consumate în țară.

În același timp, au invocat nemulțumirea față de unele inițiative legislative care ar putea pune în dificultate activitatea de creștere a peștelui în țara noastră.

Referitor la situația în sectorul acvaculturii, piscicultorii au declarat că dinamica producției piscicole autohtone a înregistrat o creștere, iar cererea consumatorilor în ultimii ani indică faptul că sectorul devine tot mai important pentru economia Republicii Moldova.

Conform informației Centrului pentru Cercetare „ACVAGENRESURS, cea mai mare parte a suprafeței de apă a țării, de 96.000 ha, este formată din 4220 de bazine acvatice artificiale (51710 ha) dintre care 39,7% (20,507 ha) din suprafața de apă din lacurile artificiale sunt utilizate în sectorul acvaculturii de ape dulci.

În contextul celor relatate de fermieri, ministrul Viorel GHERCIU a declarat că revitalizarea sectorului zootehnic se numără printre prioritățile-cheie ale conducerii ministerului.

„Ne propunem să intensificăm competitivitatea produselor de origine animalieră pe piața internațională, inclusiv comunitară. În acest scop, vom continua să ajustăm și să armonizăm legislația națională la cerințele actelor normative internaționale. Îndemnăm fermierii să manifeste interes sporit pentru proiectele ce vin în ajutorul întreprinderilor agricole să implementeze tehnologii avansate în domeniul creșterii, nutriției, ameliorării, selecției, reproducției și protecției animalelor”, a subliniat oficialul.

#acvacultura #sectorul piscicol #ministerul agriculturii #reprezentanti #sedinta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.