Compania Microsoft acuză un stat pentru atacuri cibernetice

03 Mart. 2021, 11:05
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
03 Mart. 2021, 11:05 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Microsoft a dat vina pe un grup de spionaj cibernetic pentru mai multe atacuri asupra software-ului serverului lor de e-mail. Gigantul tehnologic a declarat că hackerii aparțin unui grup „foarte calificat și sofisticat” susținut de statul chinez.

Într-o postare pe site-ul lor, Microsoft a spus că, campania de hacking a folosit patru vulnerabilități nedetectate anterior în diferite versiuni ale software-ului. Defectele de securitate le-au permis hackerilor să acceseze de la distanță, căsuțele de e-mail aflate pe serverele Microsoft.

Centrul de informații pentru amenințări al Microsoft a atribuit atacurile unui grup considerat a fi sponsorizat și activează în cadrul statului chinez, numit „Hafnium”. Specialiștii Microsoft au ajuns la această concluzie în baza „tacticilor și procedurilor utilizate de hackeri”.

Microsoft a declarat că „Hafnium” s-au concentrat pe grupuri de cercetătore a bolilor infecțioase, firmele de avocatură, instituțiile de învățământ superior și contractorii din cadrul sistemului de apărare. Au fost, de asemenea, vizate grupurile de reflecție și grupurile neguvernamentale.

Deși Hafnium are sediul în China, acesta își desfășoară operațiunile în principal utilizând servere private virtuale închiriate din SUA, a spus Microsoft.

Microsoft a declarat că atacul nu are nicio legătură cu atacul „SolarWinds”, care a lovit agențiile guvernamentale americane la sfârșitul anului trecut.

Compania a lansat actualizări de software destinate soluționării vulnerabilităților din software-ul său.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.