ULTIMĂ ORĂ! Serviciul Vamal, fără șef. Sergiu Burduja a demisionat

Sergiu Burduja, șeful Serviciul Vamal, și-a depus demisia. Acesta a anunțat colegii despre decizia sa astăzi. Informația a fost confirmată de către Olesea Pușcașu, ofițerul de presă al instituției, scrie Realitatea.md.

Burduja a fost numit în funcția de director în luna ianuarie 2020.

Instituția a publicat și mesajul acestuia:

„Am avut oportunitatea să lucrez în ultimii doi ani cu o echipă foarte bună, formată din oameni profesioniști și entuziaști. Mulțumesc, dragi colegi, pentru dedicația cu care v-ați făcut munca în perioada marcată de pandemia COVID-19! Vă mulțumesc pentru că mi-ați oferit credit de încredere și pentru că ne-am sprijinit reciproc în realizarea unui șir de obiective frumoase! Aduc sincere mulțumiri și colegilor din cadrul Ministerului Finanțelor pentru buna colaborare, dar și tuturor partenerilor de dezvoltare pentru suportul oferit în implementarea mai multor proiecte de modernizare. Vă urez mult spor, energie și mari realizări profesionale în continuare! Sunt mândru că am făcut parte din echipa Serviciului Vamal!”

Sergiu Burduja, originar din satul Cucuruzeni, raionul Orhei, și-a făcut studiile la Academia de Studii Economice din Moldova.

Din februarie 2001 până în iulie 2002 a activat în calitate de consilier al Ministrului Finanțelor al Republicii Moldova. Din iulie 2002 până în iulie 2006 a fost Director general al Departamentului control financiar şi revizii al Ministerului Finanțelor. Din iulie 2006 până în noiembrie 2008 – Director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova.

Burduja a mai fost, din noiembrie 2008 până în noiembrie 2009, Director al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, iar din februarie 2010 până în iunie 2018 – Șef al Direcției securitate aeronautică, Autoritatea Aeronautică Civilă a Republicii Moldova.

Din iunie 2018 până în decembrie 2019 – Șef al Serviciului de securitate, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică al Republicii Moldova. De asemenea, Burduja a mai fost și Director interimar al Serviciului Vamal, Director adjunct al Serviciului Vamal, Șef al Departamentului antifraudă și conformare.

#serviciu vamal #sergiu burduja #demisie #sef

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.