Se obține mai ușor licența de antrenor la Chișinău? Dezvăluirile lui Dănuț Oprea

În ultimii ani, tot mai mulți fotbaliști români aleg să-și ia licențele de antrenori de la Școala Federală de Antrenori din cadrul Federației Moldovenești de Fotbal. Doar în ultimii ani, Dan Alexa (Licența PRO), Ianis Zicu și Marius Croitoru (Licența A) au făcut naveta la Chișinău pentru a obține diplomele de antrenor. În acest context, au apărut mai multe zvonuri precum că la Chișinău s-ar obține mai ușor licența de antrenor.

La rândul său, Gălățeanul Dănuț Oprea în vârstă de 48 de ani, ajuns șeful Școlii de Antrenori din cadrul FMF, dezminte categoric zvonurile într-un interviu oferit presei din România.

„Categoric, nu! Este o percepție total greșită. Nu este ușor, cursurile sunt structurate conform ultimelor norme de la UEFA. Vreau să vă spun că Școala Federală de Antrenori din cadrul FMF are acreditare de la UEFA și asta după un proces intens de reevaluare. În acest moment, Școala Federală de antrenori din cadrul FMF este acreditată de UEFA pentru următorii trei ani. Suntem monitorizați permanent și lucrăm după Convenția antrenorilor UEFA. Anul trecut am reușit să acredităm cursurile și la Asociația Națională Cultură, Educație și Cercetare a Republicii Moldova (ANACEC). Știu că au fost multe discuții în România, dar nu vreau să intru în polemici cu nimeni. Normal ar fi ca Școala Federală de Antrenori a FMF să primească respectul cuvenit. S-a tot vorbit că noi acceptăm cursanți fără diploma de Bacalaureat. În Republica Moldova, în anii trecuți, după 11 clase se intra direct la facultate fără diplomă de Bacalaureat. Acum, eu nu puteam să le interzic oamenilor să participe la cursuri pentru că nu aveau Bacalaureatul. În același timp, fiecare Asociație afiliată UEFA, conform noii Convenții a antrenorilor, semnată în 2020, are dreptul să facă anumite derogări, asta și în funcție de performanțele obținute de sportivi de a lungul carierei”, explică Dănuț Oprea.

La moment, la Chișinău, alte trei persoane din România sunt cursanți pentru a obține licența de antrenor. Este vorba despre Mihai Iosif, Robert Ilyeș și Romeo Surdu.

#licenta #antrenor #FMF

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.