Doi miliardari polonezi vor să construiască o centrală cu reactoare mici: trebuie să avem acces la energie ieftină

Ţara cea mai dependentă de cărbune din Uniunea Europeană, Polonia, a primit un nou impuls în procesul de tranziţie din domeniul energiei după ce doi dintre cei mai bogaţi antreprenori ai săi şi-au unit forţele pentru a construi reactoare nucleare, scrie Bloomberg. Polonia este singura ţară din fostul bloc comunist est-european care nu are o centrală nucleară.

Este vorba despre miliardarul Michal Solowow, care controlează producătorul din domeniul chimic Synthos, şi Zygmunt Solorz, principalul proprietar al gigantului media şi telecom Cyfrowy Polsat. Cei doi oameni de afaceri intenţionează să construiască între patru şi şase reactoare nucleare, fiecare cu o capacitate de 300 MW.

Centrala nucleară cu reactoare mici modulare este bazată pe tehnologia BWRX-300 dezvoltată de General Electric-Hitachi, potrivit Polandin, scrie Ziarul Financiar.

Investiţia va fi realizată pe locul unei centrale pe lignit din Patnow, operată de ZE PAK, companie controlată de Solorz, ce urmează să devină neoperaţională până în 2030.

Cele două părţi vor semna un acord pentru crearea unui joint venture pentru realizarea investiţiei. Acestea nu au oferit detalii privind costurile şi momentul probabil al finalizării investiţiei.

Un raport recent al Wood Mackenzie arată că China va domina piaţa mondială a reactoarelor mici modulare până în 2050, potrivit powerengineeringint.com.

„Dacă vrem să continuăm să ne dezvoltăm rapid, să devenim o societate din ce în ce mai bogată şi să atragem investiţii străine, trebuie să avem acces la energie ieftină“, a declarat Solowow.

Companiile au declarat că proiectul lor privat nu concurează cu planul statului de a construi energie nucleară de până la 9 GW folosing reactoare mari de peste 1 GW fiecare.

Polonia, care depinde de cărbune pentru aproximativ 70% din producţia de energie, are nevoie de energie nucleară pentru a scăpa de dependenţa de cărbune. Ţara vrea să reducă partea cărbunelui din mixul energetic la 11% în aproximativ două decenii.

Guvernul a anunţat anul trecut un plan de a construi prima centrală nucleară a ţării până în 2033, încă cinci urmând să fie construite până în 2043, notează Financial Times.

„Reactoarele mici modulare pot juca un rol semnificativ în soluţionarea provocărilor legate de modernizarea sectorului energetic polonezi“, declara Solowow recent, potrivit Polandin.

În Cehia, licitaţia pentru construirea unui nou bloc la centrala nucleară Dukovany a CEZ ar putea fi lansată până la finalul anului, anunţa recent ministrul ceh al industriei, Karel Havlicek, potrivit Reuters.

Aceasta reprezintă cea mai mare investiţie individuală a Cehiei, estimată la cel puţin 6 mld. de euro. Westingouse din SUA, EDF din Franţa şi KHNP din Coreea de Sud sunt văzute ca potenţiali ofertanţi.

În Ungaria, ministrul afacerilor externe Peter Szijjarto a încheiat cu compania rusă Rosatom care lucrează la noua centrală nucleară a ţării un acord pentru accelerarea lucrărilor în toamnă, scrie Balkangreenenergynews.

#centrala #Energie #miliardari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.