ULTIMA ORĂ! Deputații au susținut revocarea in corpore a conducerii CNPF

09 Sept. 2021, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Sept. 2021, 16:39 // Actual //  MD Bani

Parlamentul a inițiat procedura de revocare in corpore din funcție a conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare, după audierea raportului de activitate a instituției pentru anul 2020, unde au fost identificate mai multe probleme, carențe și inactivități din partea întreprinderii pe anumite subiecte, scrie Realitatea.md.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a recomandat președintelui Parlamentului, Igor Grosu, să facă uz de dreptul său și să propună plenului Legislativului revocarea in corpore a membrilor Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), după audierea de ieri, 8 septembrie, a raportului de activitate al CNPF.

Precizăm că, Raportul a fost prezentat în plenul Legislativului de către președintele CNPF, Valeriu Chițan, și vicepreședintele Comisiei, Iurie Filip, care s-au arătat deranjați de faptul că se urmărește revocarea conducerii din funcție în baza unor recomandări și concluzii, care nu ar corespunde realității.

„Decizia ar fi fost luată de a fi demisă conducerea CNPF după 20 august, după ce am cerut și obligat o companie mare din Republica Moldova să efectueze auditul necesar până la 10 septembrie, întrucât de 4-5 luni este în întârziere cu prezentarea auditului și este în disoluție. Acest lucru a creat panică pentru cei conectați la această companie, motiv pentru care s-ar fi decis propunerea de a fi destituită actuala componență a CNPF”, a comentat Valeriu Chițan revocarea din funcție a Consiliului de arministrare a CNPF de către Parlament.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.