Theranos, eșecul unui start-up medical, o lecție pentru investitori. Ce arată o analiză PitchBook

Theranos, o firmă de testare a sângelui, fondat de Elizabeth Holmes,ce anunța o tehnologie revoluționară ajunsese să valoreze peste 9 miliarde de dolari. Cu toate că a ajuns să valoreze atât de mult, startup-ul a suferit eșec într-o perioadă destul de scurtă. Acum, fondatoarea și CEO Elizabeth Holmes este judecată pentru acuzații de fraudare a investitorilor și pacienților și ar putea fi condamnată la 20 de ani de închisoare, dacă acuzațiile se dovedesc a fi adevărate.

De-a lungul timpului, fostul start-up medical a primit finanțări de 700 de milioane de dolari de la firme de investiții, care acum se gândesc de două ori înainte de a finanța o astfel de companie.

Eșecurile Theranos, un exemplu „așa nu” pentru investitori

O analiză PitchBook arată că doar câteva dintre firmele Venture Capital care au susținut Theranos au continuat să mai finanțeze startup-urile medicale după implozia din 2015 a firmei de testare a sângelui.

Doar fondurile de investiții Partner Fund Management and Draper Associates au intensificat finanțările în dispozitivele de asistență medicală, după scandalul în care este implicată Elizabeth Holmes, scrie startupcafe.ro.

Pe de altă parte, anumiți investitori Theranos, precum Adit Ventures și Draper Fisher Jurvetson (care și-a schimbat denumirea în Threshold Ventures) au continuat să finanțeze startup-uri de tehnologie, dar nu medicale.

Alte firme, de exemplu Jupiter Partners, ATA Ventures sau Tako Ventures, au ales să nu mai activeze din diverse motive.

PitchBook relatează că cele mai mari companii de investiții axate pe medtech, cu experiență vastă în domeniu, nu au vrut să finanțeze Theranos pentru că nu le era clar cum diferă tehnologia startup-ului lui Elizabeth Holmes față de alte produse aflate deja pe piață.

Mulți dintre cei care au investit în firma de testare a sângelui nu aveau experință în finanțarea unor astfel de afaceri sau au finanțat puține startup-uri din domeniul sănătății.

Ce este Theranos?

Theranos a fost fondată în 2003 de Elizabeth Holmes, care acum are 37 de ani. La momentul lansării firmei de testare a sângelui, fondatoarea era comparată cu Steve Jobs.

Cu aproape 10 ani în urma, Holmes a fost numită și „Fata de Aur” din Silicon Valley, fiind cea mai tânără miliardară americană, care a ajuns la o asemenea performanță prin propriile puteri.

Ideea business-ului a pornit de la frica lui Elizabeth Holmes de ace. Scopul startup-ului a fost ca analizele de sânge să se poată face mult mai rapid și mai puțin dureros. Theranos a dezvoltat o tehnologie prin care susținea că analizele se pot face pornind de la câteva picături de sânge luate printr-o înțepătură în deget.

Tehnologia folosea un „nano-container” pentru colectarea mostrelor, iar Theranos a prezentat ideea ca fiind revoluţionară.

În 2018, Wall Street Journal (WSJ) a arătat că Theranos ar fi furat tehologii de la alte companii și nu era capabilă să facă analizele promise.

După dezvăluirile WSJ, Autoritatea americană Food and Drug Administration a anunțat că dispozitivele companiei nu au fost testate în întregime și nici autorizate înainte de a fi folosite pe pacienți.

Potrivit CNBC, 12 capete de acuzare (10 de fraudă și 2 de înșelăciune) au fost formulate împotriva fondatoarei startup-ului medical.

Alături de Elizabeth Holmes, și fostul său partener, Ramesh „Sunny” Balwani (56 ani), fost președinte Theranos, este acuzat de fraudarea finanțatorilor și a pacienților.

#strat-up #Theranos #Elizabeth Holmes #investitori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.