Ce sume ar plăti Jeff Bezos, Elon Musk, Bill Gates și Mark Zuckerberg pentru averile lor. Taxa bogaților din SUA

În SUA, Senatoarea Elizabeth Warren din Massachusetts a introdus o lege care ar impune o taxă anuală de 2% asupra persoanelor cu o avere netă situată între 50 de milioane și un miliard de dolari, aceasta crescând la 3% pentru averile de peste un miliard de dolari. Astfel, miliardarii din SUA ar fi plătit în total 114 de miliarde către trezoreria americană în 2020 sub planul de taxare al „ultra-bogaților”, scrie Business Insider.

Potrivit senatoarei, circa 100.000 de familii americane vor plăti această taxă, iar miliardarii țării vor plăti aproximativ jumătate din suma ce ar urma să fie colectată la bugetul SUA.

La moment, în SUA, există peste 650 de miliardari a căror avere totală este de 4,2 trilioane de dolari, conform organizațiilor Americans for Tax Fairness și Institute (ATF) for Policy Studies Project on Inequality (IPS), aceștia bazându-și estimarea pe datele Forbes.

Astfel, cei mai bogați 15 americani care au o avere netă totală de 2,1 trilioane de dolari ar suporta în jur de o treime din totalul sarcinii fiscale ce ar fi impusă de noua lege.

Cei mai bogați sunt: Jeff Bezos, Elon Musk, Bill Gates și Mark Zuckerberg. Potrivit Business Insider, dacă taxa ar fi fost introdusă anul trecut, ei ar fi achitat următoarele sume:

Jeff Bezos: 5,7 miliarde

CEO-ul demisionar al Amazon ar fi plătit 5,7 miliarde de dolari, potrivit calculelor ATF și IPS, având o avere estimată la 191,2 miliarde de dolari la sfârșitul lui 2020. Legiuitorii din statul Washington au propus la rândul lor o taxă locală asupra averii miliardarilor.

Elon Musk: 4,6 miliarde

Musk, fondatorul Tesla, SpaceX și Neuralink, ar fi plătit 4,6 miliarde de dolari anul trecut sub planul lui Warren. A prezentat o avere de 153,5 miliarde de dolari la finele anului trecut după ce averea sa a crescut de mai mult de 6 ori în 10 luni.

Bill Gates: 3,6 miliarde

Bill Gates, care a avut o avere de 120 de miliarde de dolari în luna decembrie, ar fi plătit o taxă de 3,6 miliarde de dolari pentru anul trecut.

Mark Zuckerberg: 3 miliarde

Cu o avere de 99,9 miliarde de dolari la sfârșitul lui 2020, fondatorul și CEO-ul Facebook ar fi avut de plată în jur de 3 miliarde de dolari, potrivit ATF și IPS.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.