Jihadul amenzilor. Controale mai puține, sancțiuni mai mari

Serviciul fiscal anunță că în șase luni ale anului curent a efectuat 14 436 controale fiscale, cu 2127 mai puține față de perioada similară a anului precedent. Însă suma amenzilor practic s-a dublat și a constituit 185,6 mil. de lei.

Verificările fiscului au vizat restituirea TVA, accizelor, înregistrarea/anularea a statutului de plătitorilor TVA, restituirea impozitului pe venit/verificarea obligațiilor persoanelor fizice. În rezultatul verificărilor au fost stabilite 7373 abateri de la legislația fiscală în vigoare (sau în cazul a 51% din verificări), iar suma totală calculată a impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere etc. a depășit 62,65 mil. lei.

Din numărul verificărilor planificate pentru lunile ianuarie-iulie 2021 au fost realizate 64, iar în cazul a 86% dintre acestea au fost constatate încălcări fiscale, fiind calculate impozite, taxe, majorări de întârziere și sancțiuni în sumă de peste 45,13 mil. lei.

Controale fiscale neplanificate ce țin de lichidarea sau suspendarea activității agentului economic au fost 403 la număr, devieri de la legislație fiind stabilite în cadrul a 284 dintre acestea. Suma totală calculată a impozitelor, taxelor, majorărilor de întârziere a depășit 60,22 mil. lei, iar a sancțiunilor – 19,98 mil. lei.

Cel mai mic număr de verificări (48) au avut loc prin metoda de verificare repetată la fața locului, în toate cazurile fiind depistate încălcări fiscale. Astfel, plăți suplimentare au fost calculate în sumă totală de peste 22,41 mil. lei, iar sancțiuni – în sumă de 7,47 mil. lei.

Totodată, este extrem de înaltă și rata încălcărilor constatate în cazul controalelor fiscale la fata locului prin metoda de verificare totala – 99%, controale efectuate prin metode și din surse indirecte și controale efectuate la agenții economici aflați în procedură de insolvabilitate – 96% și controalelor fiscale la fata locului prin metoda de verificare tematica – 86%.

Cele mai puține devieri sunt înregistrate în cadrul verificărilor la fața locului prin metoda de verificare faptică – 10% din total. În șase luni ale anului curent în cazul acestor controale nu au fost calculate suplimentar impozite, taxe, majorări de întârziere etc., iar suma sancțiunilor în cadrul celor 383 controale încheiate a constituit 546,9 mii lei.

#controale #amenzi #Fisc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM