Declin semnificativ al turismului italian, din cauza pandemiei

16 Sept. 2021, 05:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Sept. 2021, 05:50 // Actual //  bani.md
Sectorul italian al turismului a fost sever afectat de pandemia de coronavirus (COVID-19) în 2020, în condițiile în care numărul înnoptărilor turiștilor străini în unitățile de cazare din Italia a scăzut cu 54,6%, comparativ cu 2019, arată datele publicate de Institutul Național de Statistică (Istat). Și numărul înnoptărilor turiștilor italieni a înregistrat un declin de 32,2% față de 2019, scrie Agerpres.

Istat estimează că anul trecut turiștii străini au cheltuit 23,7 miliarde de euro în Italia, cu aproximativ 35 miliarde de euro mai puțin decât în 2019. Efectele pandemiei asupra turismului italian au început să se resimtă în martie 2020, primele două luni ale anului fiind în linii mari la același nivel față de anii precedenți. De asemenea, a existat o ușoară redresare în perioada iunie – august, când s-au atenuat restricțiile de călătorie. Dar înăsprirea restricțiilor a provocat ceea ce Istat a numit „un declin drastic al cheltuielilor turiștilor”. Analiștii se așteaptă în acest an la redresarea turismului, deși nu la nivelul din 2019, din cauza scăderii numărului de vizitatori din piețele cheie din afara Europei.

Autoritățile de la Roma se află sub presiune pentru a sprijini sectorul turismului, care în Italia angajează 4,2 milioane de persoane și generează 13% din PIB-ul celei de-a treia economii a Europei. Conform datelor publicate de Consiliul Mondial al Turismului și Călătoriilor (WTTC), Italia a avut anul trecut doar 25,5 milioane de vizitatori străini, față de cei 65 de milioane de turiști străini din 2019.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.