Economia duduie ”aprinsă” de consum și stinsă de agricultură

Economia Republicii Moldova a înregistrat o creștere de 11,7% în semestrul unu al anului curent față de perioada similară a anului 2020. În șase luni ale anului precedent PIB-ul s-a comprimat cu 7,2% față de semestrul I din anul 2019, arată datele Biroului Național de Statistică.

Valoare nominală a PIB-ului a fost de 104,2 miliarde de lei. PIB estimat pentru trimestrul II curent a însumat 57,7 mld. lei (prețuri curente (de piață)). Comparativ cu trimestrul II din anul 2020, PIB s-a majorat, în termeni reali, cu 21,5% pe seria brută și cu 19,1% pe seria ajustată sezonier, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză în trimestrul II/2020 față de trimestrul II/2019 cu 14,0%, în termeni reali.

În trimestrul II/2021, VAB total pe economie, cu o pondere de 85,9% la formarea PIB, a contribuit la majorarea PIB cu 16,8%, volumul VAB fiind în creștere cu 19,2% față de cel înregistrat în trimestrul II/2020. La creșterea PIB în trimestrul II/ 2021 față de trimestrul II/2020 au contribuit, în special:

administraţia publică şi apărare; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătatea şi asistenţă socială (a contribuit la majorarea PIB cu 4,7%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 37,7%.

comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; transportul şi depozitarea; activitățile de cazare și alimentație publică (4,2%) cu o pondere de 18,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 23,0%.

industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (+2,9%) cu o pondere de 14,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,9%.

construcții (+2,9%), cu o pondere de 12,9% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitatea economică respectivă cu 22,0%.

informaţii şi comunicaţii (+1,4%), cu o pondere de 5,7% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 29,1%.

activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+0,6%), cu o pondere de 2,5% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 19,7%.

Un impact negativ la evoluția PIB în trimestrul II a avut agricultura, silvicultura şi pescuitul (a atenuat creșterea PIB cu 0,6%), cu o pondere de 6,1% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 7,9%.

Impozitele nete pe produs cu o pondere de 14,1% la formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu 4,8%, volumul lor majorându-se cu 38,3%.

O contribuție negativă asupra indicelui volumului fizic al PIB a avut exportul net de bunuri și servicii (contribuind cu -19,5% la modificarea PIB), consecință a creșterii mai accentuate a volumului fizic al importurilor de bunuri și servicii (+52,0%) față de cea a exporturilor de bunuri și servicii (+10,7%).

#crestere #PIB #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrul Național Anticorupție (CNA) informează că mai multe proiecte recente de legi și de hotărâri de guvern au fost supuse expertizei anticorupție. Printre cele mai importante acte normative din această săptămână se regăsesc proiectele de lege privind modificarea Legii drumurilor, Legii cu privire la activitatea farmaceutică, Legii privind achizițiile publice, dar și Codului Vamal al Republicii Moldova. Astfel, în rapoartele de expertiză, elaborate de CNA, au fost identificate deficiențe și înaintate recomandări pentru înlăturarea efectelor acestora.

Potrivit experților, proiectul de lege privind modificarea Legii drumurilor, care are drept scop crearea infrastructurii destinate bicicliștilor și pietonilor, conține riscuri de implementare în practică a normelor proiectului. Acestea pot genera costuri suplimentare pentru bugetele publice raionale și municipale, chiar dacă potrivit proiectului, lucrările de amenajare a pistelor ar urma să fie încorporate în lucrările de reabilitare a drumurilor de interes raional sau municipal. Pentru a evita aceste cheltuieli adiționale, CNA recomandă să se acorde o mai mare atenție elaborării actelor normative de punere în aplicare a legii.

De asemenea, mai multe riscuri au fost identificate și în Proiectul de lege privind modificarea Legii cu privire la activitatea farmaceutică. În raportul CNA se menționează că acesta ar putea crea condiții favorabile pentru importul medicamentelor false sau contrafăcute, fapt ce ar prejudicia ulterior sănătatea cetățenilor.

Prin Proiectul de lege privind modificarea Codului Vamal al Republicii Moldova, supus recent expertizei anticorupție a CNA, se propune înlăturarea interdicției la importul pieselor uzate pentru autovehicule.

Potrivit raportului de expertiză, problema identificată în proiectul de lege se referă la faptul că înlăturarea interdicției respective este necondiționată. Proiectul nu stabilește exigențe la import. Astfel, acest lucru ar permite importul oricăror părţi şi accesorii: originale sau nu; reutilizabile sau nu; însoțite sau nu de acte de proveniență sau ce confirmă calitatea etc.

CNA menționează că, expertiza anticorupție este procesul de identificare a riscurilor de corupție care pot apărea la promovarea proiectelor de acte legislative și normative de către entitățile publice, a factorilor care le generează și elaborarea recomandărilor pentru înlăturarea efectelor acestora.

Amintim că CNA face expertiză anticorupție începând cu anul 2006.

#expertiza #anticorupție #CNA