Guvernele din toată lumea, faţă în faţă cu o provocare majoră: cea mai scumpă mâncare din ultima jumătate de secol

Indiferent că vorbim despre pâine, orez sau orice alt fel de aliment, guvernele din toată lumea sunt conştiente să preţurile tot mai mari ale mâncării pot veni cu un anumit grad de riscuri politice. Dilema este dacă pot lua suficiente măsuri pentru a nu plăti costurile pe scena publică, scrie Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.

Vremea extremă, scumpește alimentele

Preţurile globale ale alimentelor au crescut în august cu 33% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, înregistrându-se creşteri constante în ceea ce priveşte uleiul vegetal, cerealele şi carnea, arată datele Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură din cadrul ONU (FAO). Iar experţii sunt de părere că situaţia nu se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, notând în acest sens vremea extremă, costurile tot mai mari ale proceselor de transportare şi îngrăşămintelor, întreruperile lanţurilor de aprovizionare şi penuria forţei de muncă.

Mai mult, diminuarea rezervelor de valută continuă să afecteze abilitatea anumitor ţări de a importa mâncare.

Din Europa până în Turcia şi India, politicienii oferă acum mai multe ajutoare, forţându-i pe comercianţi să reducă din preţuri, în timp ce încearcă să îmbunătăţească normele comerciale pentru a diminua impactul generat asupra consumatorilor.

Piețee emergente – vulnerabile

Problema este mult mai pregnantă în pieţele emergente, unde mâncarea reprezintă o porţiune mai mare din cheltuielile gospodăriilor, dar şi în naţiunile afectate puternic de criză. În Liban, gruparea militară Hezbollah şi-a crescut controlul exercitat asupra ţării prin distribuirea a tot mai multe alimente. Până şi în Statele Unite, autorităţile încep să se gândească la măsuri pentru a adresa problema accesibilităţii mâncării.

Creşterea inflaţiei la alimente a provocat peste douăzeci de revolte în Asia, Orientul Mijlociu şi Africa, contribuind urmă cu un deceniu la crearea Primăverii Arabe. În prezent, nivelul de neîncredere din rândul populaţiei începe din nou să crească. Tulburările declanşate în Africa de Sud de arestarea fostului preşedinte Jacob Zuma s-au transferat către industria alimentară pe măsură ce oamenii au început să jefuiască magazine şi restaurante. În Cuba, lipsa alimentelor a condus la cele mai mari proteste din ultimele decenii.

Prețurile au ajuns la nivelul ultimelor șase decenii

Anualizate şi ajustate la inflaţie, costurile au ajuns aproape în toată lumea la maximul ultimelor şase decenii, conform datelor FAO. De altfel, oamenii întâmpină mult mai multe dificultăţi cu privire la achiziţia de alimente prin comparaţie cu perioada din timpul protestelor din Orientul Mijlociu al anului 2011, care au dus la înlăturarea liderilor din Tunisia, Libia şi Egipt.

„Mâncarea este mai scumpă astăzi prin comparaţie cu marea majoritate a istoriei moderne consemnate”, spune Alastair Smith, profesor în dezvoltare globală sustenabilă în cadrul Universităţii Warwick din Regatul Unit.

În ultimele luni, România a devenit principalul exportator european de pâine, în condiţiile în care preţurile au crescut într-un ritm tot mai accelerat. Per total, inflaţia din 2021 se pregăteşte să atingă în România cel mai mare ritm de creştere din ultimii opt ani.

Bloomberg scrie că fosta ţara din blocul sovietic are o istorie neagră în ceea ce priveşte hrănirea populaţiei, întrucât penuriile de alimente reprezentau o constantă a regimului Ceauşescu de-a lungul anilor 1980 şi, deşi potenţialul agricol al României este unul dintre cele mai mari din Europa, ţara a eşuat până acum cu privire la folosirea banilor oferiţi de UE pentru a-şi îmbunătăţi producţia locală.

#importuri #preturi #alimente

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ciuda eforturilor de reducere a numărului de accidente rutiere, Republica Moldova continuă să plătească un preț uriaș pentru fiecare coliziune de pe drumurile sale. Potrivit estimărilor oficiale, consecințele sociale și economice ale accidentelor rutiere din 2023 s-au ridicat la aproape 450 de milioane de dolari, ceea ce reprezintă 2,7% din PIB-ul național – o pierdere masivă pentru o economie în dezvoltare.

Datele apar în noul Program Național de Siguranță Rutieră 2025–2030, care subliniază faptul că Republica Moldova pierde anual echivalentul investițiilor în infrastructură, educație sau sănătate, doar din cauza traumelor și deceselor rutiere.

Accidentele rutiere au provocat, anul trecut, 209 decese și peste 2.300 de persoane rănite, iar costul unui singur deces a fost estimat la aproape 95.000 de dolari, în timp ce rănile grave au adăugat alte sute de milioane la factura plătită din buzunarele contribuabililor. Cea mai mare parte a acestor pierderi revine statului sub formă de cheltuieli medicale, prestații sociale, pierderi de productivitate și reabilitare.

Raportul avertizează că, în ciuda scăderii treptate a numărului total de accidente în ultimul deceniu, în 2023 s-a înregistrat o creștere de peste 5,5% a numărului de persoane decedate, comparativ cu anul precedent. Principala cauză: viteza excesivă, responsabilă pentru peste un sfert din totalul coliziunilor fatale.

În lipsa unor investiții majore și a unei strategii coerente, Moldova riscă să piardă în continuare resurse uriașe în fiecare an. Potrivit unui model economic citat în document, dacă statul ar investi anual doar 0,2% din PIB în siguranța rutieră – aproximativ 33 de milioane de dolari –, s-ar putea salva 93 de vieți anual și s-ar evita pierderi de peste 168 de milioane de dolari, obținându-se un raport cost-beneficiu de 6,9 ori.

În ciuda acestor perspective, autoritățile recunosc că doar 0,25% din finanțarea actuală pentru siguranță rutieră provine din surse guvernamentale, iar fonduri dedicate pentru prevenție, educație rutieră și tratament post-accident lipsesc aproape cu desăvârșire.

Programul național adoptat recent de Guvernul Recean vizează, până în 2030, reducerea cu cel puțin 50% a deceselor rutiere, în conformitate cu obiectivele ONU. Însă fără finanțare consistentă și aplicarea fermă a legilor, drumul spre siguranță rămâne anevoios și plin de victime.