Gazele ne vor ”arde” la buzunare la iarnă

Gazele vor fi mai scumpe la iarnă, deoarece prețul de import a crescut de peste patru ori la 550 de dolari.

”Pentru luna august noi am fost informați oficial că Moldovagaz a important gazelle la preț de 440 de dolari pentru mia de metri cubi, iar pentru septembrie, prețul este de 550 de dolari. La începutul anului era 127 de dolari”, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă, Ștefan Creangă, directorul ANRE.

În două săptămâni expiră contractul Moldovagaz cu Gazprom, iar altul deocamdată nu a fost semnat. „Exact, la 30 septembrie contractual expiră și, pentru că azi e termenul limită de prezentare de către MoldovaGaz a contractului spre avizare către ANRE, noi am făcut o scrisoare oficială și am avut o discuție telefonică cu responsabilii de la MoldovaGaz. Și dumnealor ne-au informat că contractul este deja pe masa dlui Miller la semnat, dar nu ne-au informat despre ce preț este vorba, ceea ce e normal cât timp contractul nu e semnat”, punctat Creangă.

Experții prognozează o majorare a tarifului la gaz cu circa 30% pentru consumatorii finali.

Prețul de import al gazelor pentru Republica Moldova crește pe fundalul recordurilor din Europa, care a stabilit un nou record de 800 USD pe mia de metri cubi. Prețurile contractelor futures pentru octombrie, conform indicatorului TTF olandez, la începutul sesiunii, a constituit 747,3 de dolari, însă la ora 9:26 a ajuns la 800,03 dolari, în creștere cu șapte la sută.

Majorarea este determinată de cantități mici de combustibil care au rămas în depozitele subterane europene, din cauza unei ierni extrem de reci anul trecut. Totodată, Gazprom nu vrea să sporească livrările și vânzările pe fundalul lansării Nord Stream 2, consideră analiștii.

Săptămâna trecută depozitele europene de gaz erau completate în proporție de 70,75 la sută, ceea ce este cu 15 la sută mai puțin decât media pentru ultimii cinci ani.

#gaz #scumpiri #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.