Cât de mult contează numele pe care îl alegi pentru companie? Site-uri care te pot ajuta să alegi varianta potrivită

Numele contează în afaceri: alegerea unui nume bun este vitală pentru noile companii care vor să iasă din mulţime şi să se contecteze cu clienţii.

Pe măsură ce internetul ia amploarea, o firmă nouă are nevoie de un nume care funcţionează bine şi în mediul online. Nu sunt suficiente produsele şi serviciile de calitate – cumpărătorii trebuie să poată găsi brandul cu uşurinţă şi să-şi poată aminti de el, scrie Ziarul Financiar.

Această problemă a creării unui nume bun de companie este actuală, deoarece numărul de firme noi a crescut considerabil în timpul pandemiei.

În Marea Britanie, un studiu a constatat că 835.494 de companii noi au fost înregistrate din 2020 până în ianurie 2021. Aceasta reprezintă o creştere cu 41% făţă de perioada precedentă de 12 luni, relatează BBC News.

Între timp, 4,4 milioane de businessuri au fost înfiinţate în SUA anul trecut, cu 24% mai mult decât în 2019.

Aceasta reprezintă o explozie de nume de companii noi în circulaţie. În mare parte, creşterea este datorată apariţiei unui nou val de companii de comerţ electronic, ca răspuns la nevoia oamenilor de a cumpăra online.

Pentru a sprijini antreprenorii care ar putea avea dificultăţi în a obţine un nume bun pentru compania lor, pe piaţă au apărut siteuri precum Alter, BrandBucket, Frozen Lemon, Wix sau Zyro.

„Cererea de nume de afaceri a crescut semnificativ în pandemie”, spune Deven Patel, fondatorul Alter.

Site-ul Alter începe prin a cere utilizatorului să introducă un cuvânt conectat la tipul de afacere pe care doreşte să îl creeze. Apoi oferă o serie de sugestii pe care le-a înregistrat, alături de preţul necesar.

De exemplu, dacă tastaţi „vin”, acesta vă oferă 10 opţiuni, inclusiv searchwine.com pentru 2.099 USD.

Cu toate acestea, multe firme îşi propun în continuare propriile nume, aşa cum au făcut fondatorii companiei norvegiene de biotehnologie, Clexbio. Partea „bio” a numelui este o alegere evidentă pentru o firmă de biotehnologie, în timp ce „clex” se referă la tehnologia pe care a dezvoltat-o în domeniul ingineriei ţesuturilor umane.

Directorul executiv şi cofondatorul Armed Hati a spus că vor ca numele să fie pe măsură.

„Am simţit că va declanşa interesul investitorilor, lăsându-ne să ne prezentem ca o companie de ştiinţe ale vieţii”, a declarat Hati, conform sursei citate.

Şi se pare că funcţionează. În prezent, firma primeşte recunoaşterea numelui, cel puţin în cadrul industriei sale. ”Da, acesta a fost rezultatul, iar prezenţa noastră online, în special pe Linkedin, ne-a certificat poziţia de jucător pe piaţă”.

#clienti #nume #companii #business #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.