În ce să investesc? Industriile care ar putea deveni următorul Apple sau Amazon

Strategii din cadrul gigantului bancar Bank of America au publicat recent o listă de tehnologii de ultimă generaţie care ar putea ghida investitorii în găsirea următorului Amazon sau Apple, companii care înregistrează împreună o capitalizare de peste 4.200 de miliarde de dolari, conform Bloomberg.

De la electricitate wireless la o reţea telecom ce ar putea descărca întreaga colecţie a Librăriei Publice din New York în 20 de secunde, inovaţiile care ar vor schimba radical vieţile oamenilor nu par atât de îndepărtate cum ne-am fi imaginat iniţial, spune o echipă de strategi condusă de Haim Israel, şeful diviziei de investiţii globale tematice a BofA, scrie Ziarul Financiar.

„Neputinţa în a identifica astăzi viitoarele tehnologii ar putea însemna ratarea următoarei revoluţii tech. Adopţia multor tehnologii – precum smartphone-urile şi energia regenerabilă – a depăşit cu câteva decenii estimările experţilor, deoarece gândim adesea în mod liniar, însă progresul are un caracter exponenţial”, reiese dintr-o scrisoare trimisă de Israel clienţilor BofA.

În 1958, media de viaţă a unei companii incluse în indicele bursier S&P 500 era de 61 de ani, numărul ajungând la 24 în 2016. În prezent, datele gigantului bancar spun că media de viaţă a unei firme va scădea la 12 ani până în 2027.

Conduse de Ark Investment Management, al celebrei investitoare Cathie Wood, ETF-urile (exchange traded funds) cu expunere pe o nişă a pieţei au atras 42 de miliarde de dolari anul acesta, depăşind fluxul înregistrat în 2020.

Luate împreună, tehnologiile evidenţiate de BofA înregistrează o valoare de piaţă de 330 de miliarde de dolari. Totuşi, cele 14 tehnologii ar putea creşte anual cu 36% la 6.400 de miliarde de dolari de-a lungul anilor 2030. Prin contrast, companiile din S&P 500 au oferit istoric o creştere anuală de 6%.

În ce constau, mai exact, alegerile BofA:

Reţele telecom 6G;
AI (artificial intelligence) cu emoţii;
Interfeţe computerizate pentru creier;
Oameni bionici;
Nemurire;
Biologie sintetică;
Electricitate Wireless;
Holograme;
Metaverse (spaţiu cibernetic paralel);
Vehicule electrice zburătoare;
Oceantech (tehnologii de curăţare a apelor);
Baterii de generaţie următoare;
Procese verzi de minare a criptomonedelor;
Captarea şi stocarea carbonului.

#amazon #Investiții #viitor #tehnologii #Apple

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de culturi oleaginoase ale Republicii Moldova au coborât în iunie 2026 la cel mai redus nivel din actualul sezon agricol, însă reducerea volumelor a fost compensată de o creștere puternică a prețurilor. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în luna iunie au fost exportate doar 13.025 de tone de oleaginoase, în valoare de 180,5 milioane de lei, pe fondul epuizării stocurilor din recolta anului 2025.

Floarea-soarelui a rămas principalul produs exportat, cu 9.573 de tone, reprezentând 73,5% din volumul total și peste 80% din valoarea exporturilor. Rapița s-a clasat pe locul doi, cu 3.079 de tone și o cotă de aproape 24% din volum. Împreună, cele două culturi au generat peste 97% din exporturile de oleaginoase ale țării.

Deși cantitățile exportate s-au redus drastic, prețurile au urcat puternic. Prețul mediu al unei tone de semințe de floarea-soarelui a ajuns la 15.090 de lei, cel mai ridicat nivel din actualul sezon și cu peste 33% mai mare decât în ianuarie, când o tonă se vindea cu 11.292 de lei. În cazul rapiței, prețul mediu a crescut la 10.075 de lei pe tonă.

Analiza arată că Turcia a rămas principalul cumpărător al semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova, absorbind aproape jumătate din volumul exportat. Totuși, cele mai bune prețuri au fost obținute pe piețele din Europa Centrală. Cehia a plătit în medie 23.313 lei pe tonă, iar Polonia 20.560 lei, aproape dublu față de prețul obținut în Turcia, unde media a fost de 12.038 lei pe tonă.

Pe piața rapiței, Bulgaria a fost cel mai mare cumpărător, cu peste 62% din exporturi, urmată de România și Cehia. Spre deosebire de floarea-soarelui, diferențele de preț între destinații au fost reduse, ceea ce indică o piață mult mai uniformă.

Potrivit economistului Iurie Rija, scăderea exporturilor nu reflectă o diminuare a cererii, ci epuizarea stocurilor înaintea noii recolte. În același timp, oferta redusă a împins prețurile în sus, iar această tendință confirmă un tipar sezonier specific pieței moldovenești: spre finalul sezonului agricol, volumele se comprimă, iar prețurile ating maximele anuale.