Inaugurarea proiectului GIZ: ,,Accelerarea adoptării bunelor practici privind dezvoltarea durabilă mediului școlar"

Astăzi, 20 septembrie 2021, la Chișinău a avut loc ședința introductivă privind inaugurarea proiectului finanțat de către GIZ: ,,Accelerarea adoptării bunelor practici privind dezvoltarea durabilă mediului școlar”. Proiectul va fi implementat de către AO Alianța pentru Eficiență Energetică și Regenerabile în parteneriat cu Agenția pentru Eficiență Energetică și Asociația Jurnaliștilor de Mediu și Turism Ecologic.

Obiectivul principal al proiectului este crearea unui model de planificare durabilă pentru îmbunătățirea mediului fizic școlar, scopul fiind de a gestiona în mod competent resursele și facilitățile școlare (energie, deșeuri, apă, amenajarea teritoriului, achiziții verde, utilizarea de materiale ecologice etc.), precum și diverse întrebări sociale și financiare asociate, durata implementării fiind august 2021-iulie 2022. Impactul așteptat al implementării proiectul dat este:

Nivelul de confort în încăperile școlilor îmbunătățit datorită practicilor bune adoptate;
Economii de costuri datorate consumului redus de resurse și gestionării îmbunătățite a școlii, inclusiv terenuri și facilități;
Oportunități de dezvoltare profesională și personală pentru personalul întregii școli și, mai larg, pentru comunitate;
Școala care servește ca model pentru sustenabilitatea în cadrul comunității, încurajând participarea, incluziunea și interacțiunea cu membrii comunității, promovând în același timp vocea elevilor și abilități de lider;
Crearea de parteneriate comunitare, care îmbogățesc programul unei școli și adaugă valoarea cu expertiză și sprijin, conectând în același timp școala la alte inițiative comunitare, a îmbunătăți nivelul de confort în încăperile școlilor datorită practicilor bune adoptate.

Proiectul ,,Accelerarea adoptării bunelor practici privind dezvoltarea durabilă mediului școlar” va evalua mediul fizic școlar și să elaboreze Planul de Acțiuni de Dezvoltare Durabilă dar și va implementa proiectele demonstrative mici pentru obținerea succesului într-unul dintre domeniile de interes. Astfel va fi posibilă formarea capacităților membrilor interesați ai comunității școlare prin Crearea unei echipe de comunicare în fiecare dintre școli pentru a prezenta talentele și pasiunile de mediu ale elevilor.

Potrivit informațiilor, proiectul își propune ca modelul de planificare durabilă pentru școli, cu accent pe energie și mediu, pilotat în 10 școli și mecanismele de planificare, să fie adaptate și bine gestionate de părțile interesate locale iar peste circa 1000 de persoane (elevi, profesori, parinți) să-și sporească gradul de conștientizare cu privire la problemele de mediu și la modalitățile de abordare a acestora. Copiii, părinții, profesorii să fie inspirați să integreze principiile durabilității în propriile lor stiluri de viață și comunități.

AEE are misiunea de a implementa politica de stat în domeniul eficienței energetice, performanței energetice a clădirilor, precum și a valorificării surselor de energie regenerabilă, inclusiv prin atragerea și gestionarea resurselor financiare în vederea finanțării proiectelor în domeniile respective într-un mod durabil din punct de vedere al mediului înconjurător și a schimbărilor climatice.

#dezvoltare durabila #GIZ #mediu scolar #proiect #AEE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.