Banii confiscați în Marea Britanie de la Luca Filat vor fi utilizați pentru susținerea persoanelor cu dizabilități

Banii confiscați în Marea Britanie de la Luca Filat vor fi utilizați pentru susținerea persoanelor cu dizabilități. În acest sens, Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, și ambasadorul Marii Britanii la Chișinău, Steven Fisher, au semnat un Memorandum de înțelegere între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Regatului Unit cu privire la returnarea fondurilor ilicite, confiscate de la Luca Filat, fiul fostului premier Vlad Filat, prin ordinul instanțelor din Regatul Unit.

Documentul prevede returnarea sumei confiscate, în valoare totală de 458 068 lire sterline. Fondurile vor fi utilizate pentru angajarea a peste 550 de asistenți personali pentru persoanele cu dizabilități severe, se arată într-un comunicat de presă emis de Guvern.

Potrivit informațiilor, Proiectul va fi gestionat de Agenția Națională Asistență Socială.

„Suntem foarte recunoscători pentru sprijinul pe care ambasadorul Steven Fischer și Guvernul Marii Britanii l-au oferit Ministerului Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova. Mijloacele vor fi folosite pentru a angaja asistenți personali pentru persoanele cu dizabilități severe, pe lângă cei aproape 6 000 de asistenți personali care activează astăzi. Acesta este cu siguranță un pas înainte către îmbunătățirea nivelului de trai pentru persoanele vulnerabile”, a declarat Marcel Spatari.

Decizia de a utiliza fondurile confiscate în sprijinul persoanelor cu dizabilități a fost anunțată pentru prima dată în luna mai 2021, în cadrul unui briefing comun susținut, la Chișinău, de președinta Maia Sandu și ministra britanică pentru Vecinătatea Europeană, Wendy Morton. Președinta Maia Sandu a menționat recuperarea fondurilor este un rezultat al eforturilor echipei sale de recuperare a fondurilor sustrase ilegal din Republica Moldova.

Monitorizarea gestionării fondurilor returnate va fi asigurată de Keystone Moldova, o organizație a societății civile, specializată în protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități.

#luca filat #sustinerea persoanelor cu dizabilitati #bani confiscati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.