Salarii majorate în ramura construcțiilor, însă insuficiente! Se prevăd unele majorări de la 1 ianuarie 2022

Partenerii sociali din ramura construcțiilor au convenit să modifice și să completeze Convenția colectivă în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022.

Acest lucru va fi posibil prin intermediul unui Acord de modificare a acesteia care prevede nivelul salariului tarifar pentru I-a categorie de calificare, coeficientul și valoarea minimă a salariului pentru unitățile care aplică sisteme netarifare de salarizare, inclusiv pașii următori în vederea majorării salariului în ramura construcțiilor și a industriei materialelor de construcții, scrie Realitatea.md.

„Părțile semnatare sunt: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor din Construcții ”SINDICONS”, Federația Patronatului din Construcții și Producere a Materialelor de Construcții din Republica Moldova și Federația Patronală a Constructorilor Drumarilor și a Producătorilor Materialelor de Construcții „CONDRUMAT”. Precizăm că Acordul de modificare a Convenției colective intră în vigoare la data de 1 octombrie 2021, însă părțile își asumă angajamentul de a purcede imediat la consultări și negocieri în vederea majorării salariului în ramură care ar urma să intre în vigoare de la data de 1 ianuarie 2022”, anunță sindicatele.

Conform Acordului, de la 1 octombrie 2021 salariul minim tarifar pentru categoria I de calificare va constitui 3 815 de lei, anterior acesta a constituit 3 100 de lei.

„Totodată, sunt stabiliți indicatorii salariului minim tarifar pentru cele 7 categoriile de calificare în toate componentele ramurii construcțiilor (industria extractivă, fabricarea cimentului, fabricarea produselor finite, activități în domeniul arhitecturii ș.a.). De asemenea, valoarea minimă a salariului pentru unitățile care aplică sisteme netarifare de salarizare a fost stabilit la nivel de 2 935 lei pentru muncitorii necalificați; 3 522 lei pentru muncitorii de calificare medie, 4 109 lei pentru muncitori de calificare superioară, iar pentru specialiști – la nivel de 4 402 lei” se mai arată în comunicatul sindicaliștilor.

Potrivit lui Victor Talmaci, președinte al Federației ”SINDICONS”, procesul de negocieri a fost unul anevoios și a durat mai bine de 2 ani. Deși au fost obținute unele realizări, nivelul salariului minim stabilit în ramura construcțiilor este unul insuficient.

Liderul sindical subliniază că sindicatele vor insista în continuare, în procesul de negocieri care urmează, ca de la 1 ianuarie 2022 salariul minim în ramură să fie stabilit la nivel de 6 000 mii lei.

„Pentru Federația ”SINDICONS”, dar cu siguranță și pentru patronatele din ramură, este important ca întreprinderile să se conformeze deciziilor prevăzute în Acordul încheiat pentru a diminua nivelul economiei “tenebre”, iar salariații, la rândul lor, să nu accepte salarii derizorii.”, a conchis liderul sindical.

Acordul de modificare a Convenției colective în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022 poate fi accesat aici.

#majorare #salarii #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.