Focus Ion Sapdaru şi o retrospectivă Lucian Bratu, la ZFR Chişinău

Un focus de trei filme dedicat actorului român de origine basarabeană Ion Sapdaru, două pelicule clasice ale regizorului Lucian Bratu, un film pentru copii şi mai multe scurtmetraje studenţeşti din arhiva UNATC completează programul celei de-a şaptea ediţii a Zilelor Filmului Românesc la Chişinău, care va avea loc între 7 şi 10 octombrie.

Ion Sapdaru, unul din actorii reprezentantativi ai Noului Cinema Românesc, va fi invitatul special al ediţiei din acest an a ZFR Chişinău, care revine la Cinema Odeon, cu proiecţii cu intrare liberă.

ZFR îi dedică lui Ion Sapdaru un focus de trei fime. În „Berliner” (2020, regia Marian Crişan), care va fi proiectat la gala de deschidere, actorul joacă un politician pe care campania electorală îl prinde blocat într-un orăşel de provincie, unde este găzduit de un localnic.

Celelalte titluri din secţiunea Focus sunt două filme clasice ale Noului Val, premiate la Festivalul de la Cannes. În filmul care l-a făcut cunoscut în cinematografia română, „A fost sau n-a fost?” (2006), debutul regizorului Corneliu Porumboiu, Ion Sapdaru interpretează un profesor de istorie din Vaslui, care este invitat, alături de un pensionar, într-o emisiune a unei televiziuni locale pentru a răspunde unei întrebări esenţiale: A fost sau n-a fost Revoluţie în oraşul lor? Pentru acest rol, actorul a fost premiat la Gala Gopo.

În „California Dreamin` (Nesfârşit)” (2007), al regretatului regizor Cristian Nemescu, Ion Sapdaru joacă un primar dintr-un sat unde, în timpul războiului din 1999 din fosta Iugoslavie, şeful de gară opreşte un tren NATO cu echipament militar păzit de soldați americani, care traversează România fără acte de transport, dar având aprobarea verbală a guvernului român.

Născut în 1961 la Doroţkaia, în Republica Moldova, Ion Sapdaru este actor, regizor de teatru şi dramaturg. A absolvit în 1983 Institutul de Teatru de la Chişinău, apoi, în 1989, VGIK din Moscova. Este stabilit de mai mulţi ani la Iaşi, unde are o bogată activitate teatrală la Teatrul Naţional, cât şi o activitate didactică. S-a afirmat pe marele ecran în special în filme semnate de regizori ai Noului Cinema Românesc, cum ar fi Corneliu Porumboiu, Cristian Nemescu, Cristian Mungiu sau Radu Muntean. Filmografia sa cuprinde până acum peste 30 de titluri.

O altă secţiune tradiţională a ZFR este Retro, dedicată filmelor clasice din cinematografia română. Ediţia din acest an îi aduce un omagiu regizorului Lucian Bratu (1924-1998), prin includerea în program a celor mai importante două filme ale sale, „Un film cu o fată fermecătoare” (1966), care o are în rolul central pe Margareta Pâslaru, şi „Angela merge mai departe” (1981), unde interpreta principală este Dorina Lazăr.

„Un film cu o fată fermecătoare”, o peliculă emblematică a anilor `60, are în prim-plan o tânără care a picat examenul la teatru şi îşi foloseşte farmecul personal pentru a dovedi că poate fi actriţă. Astfel, ea încearcă să se apropie de mai mulţi bărbaţi: un regizor de filme publicitare, un inginer descoperit la întâmplare în cartea de telefon şi un regizor secund.

Despărțită de un soț alcoolic și violent, protagonista din „Angela merge mai departe” este o șoferiță de taxi care duce o existență banală şi ale cărei puține evenimente țin de relația cu oamenii care i se urcă în mașină, în calitate de clienți. La un moment dat, ea întâlnește un muncitor petrolist, venit în Bucureşti, pentru specializare. Cei doi se căsătoresc, deși bărbatul urmează să plece pentru trei ani în India, la lucru, iar Angela nu-l poate urma.

Din program nu putea lipsi o proiecţie dedicată copiilor. Micii cinefili, dar şi părinţii lor vor putea vedea „Străjerii” (2018, r. Liviu Mărghidan), un film de aventuri despre peripeţiile unor copii aflaţi în vacanţă într-o tabără.

#Lucian Bratu #ZFR #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Aproape 67 de mii de garanții de origine pentru energia produsă din surse regenerabile vor fi transferate furnizorilor de energie electrică din Republica Moldova. Decizia a fost aprobată de Consiliul de Administrație al ANRE, după ce aceste certificate nu au fost comercializate de furnizorul central, Energocom, în cadrul procesului competitiv.

Potrivit documentelor ANRE, este vorba despre 66 676 de garanții de origine, aferente energiei electrice produse din surse regenerabile în perioada ianuarie-aprilie 2026. O garanție de origine reprezintă un document electronic care confirmă că o anumită cantitate de energie livrată consumatorului a fost produsă din surse regenerabile. O garanție corespunde unui MWh de energie verde.

Pentru certificatele care nu au fost comercializate anterior de Energocom, legea prevede un mecanism automat: acestea sunt transferate furnizorilor care livrează energie consumatorilor, proporțional cu cota pe care fiecare o deține pe piața de retail.

Cea mai mare parte revine Premier Energy – 49 167 de garanții, iar Furnizarea Energiei Electrice Nord – 15 588. Restul sunt repartizate către ceilalți furnizori, în funcție de cota lor de piață: Navitas Energy, ML Energy-Group, M.Energy Trading, Alectrona Energy, ECOSOLAR PARK, Trade Energo Plus și Terraenergia.

Potrivit notei de argumentare, certificatele aferente perioadelor de producere din ianuarie-aprilie 2026 au termene de expirare cuprinse între 1 februarie și 1 mai 2027. Documentul mai precizează că cinci garanții nu au putut fi repartizate și urmează să fie luate în calcul la următoarea alocare.