1,6 milioane de lei pentru compensarea averii confiscate a victimelor represiunilor politice

Cabinetul de miniștri a aprobat alocarea a 1,6 milioane de lei din bugetul de stat, necesare pentru compensarea pagubei materiale provocate persoanelor supuse represiunilor politice. Astfel, 7 persoane vor beneficia de compensații pentru valoarea averii confiscate, naționalizate sau de care au fost deposedate victimele supuse represiunilor politice.

Potrivit Hotărârii de Guvern, 7 persoane vor beneficia de compensații pentru valoarea averii confiscate, naționalizate sau de care au fost deposedate victimele supuse represiunilor politice.

Mijloacele financiare vor fi transferate către autoritățile publice locale pentru distribuirea ulterioară către cei 7 beneficiari. Astfel, circa 776 mii de lei vor fi transferate către Consiliul raionul Anenii Noi; 548 de mii de lei – Consiliul raionului Cimișlia, iar 238 de mii de lei – spre Consiliul raional Sângerei. Circa 115 mii de lei vor fi transferate Consiliului raional Ialoveni, iar aproape 10 mii de lei – raionului Soroca, se arată într-un comunicat al Guvernului.

În acest scop, în bugetul de stat pentru 2021, au fost aprobate mijloace financiare în sumă de 6,25 milioane de lei, dintre care 1,12 milioane lei au fost executate, iar soldul rămas constituie cca 5,12 milioane de lei.

#avere confiscata #represiuni politice #compensare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.