America ademeneşte Europa de Est cu energie nucleară

24 Sept. 2021, 11:09
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Sept. 2021, 11:09 // Actual //  MD Bani

Criza climatică generează o „oportunitate de piaţă pentru tehno­logiile de reducere a carbonului“, cum este energia nucleară, a declarat recent secretarul american de stat pe energie, Jennifer Granholm, potrivit Euractiv.

Astfel de tehnologii „vor reprezenta o piaţă de 23.000 miliarde de dolari până la finalul acestui deceniu“, oferind „un potenţial uriaş pentru ţările aflate de ambele părţi ale Atlanticului“, scrie Ziarul Financiar.

Prezentă în Polonia, Granholm a arătat că piaţa transatlantică „ne va oferi o şansă de a lansa noi businessuri, noi industrii, de a atrage investiţii noi de ordinul miliardelor de dolari şi cu siguranţă de a crea milioane de noi locuri de muncă“.

În Polonia, Granholm a relansat oficia P-TECC, Parteneriatul pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei şi climatului, un program finanţat de SUA pentru dezvoltarea de tehnologii curate în ECE.

Oficialul american şi-a exprimat şi sprijinul puternic pentru Iniţiativa Celor Trei Mări, care reuneşte 12 ţări din UE. Cu ocazia prezenţei din Polonia, Jennifer Granholm a evidenţiat multiplele oportunităţi de atragere de investiţii de miliarde de dolari în energia curată la nivelul ECE.

Pentru Granholm, întărirea cooperării transatlantice în domeniul energiei curate capătă şi mai multă urgenţă pe fondul schimbărilor climatice.

„Motivul prezenţei noastre în Polonia are legătură cu discuţiile privind un parteneriat în domeniul nuclear“, a declarat Granholm.

În octombrie anul trecut, Varşovia şi Washingtonul au semnat un acord interguvernamental pe 30 de ani privind cooperarea viitoare în dezvoltarea programului de energie nucleară al Poloniei. Polonia se aşteaptă ca prima sa centrală nucleară să devină operaţională în 2033. Se estimează că între 6 şi 9 GW vor fi instalaţi până în 2043, costurile fiind plasate la 4,66 milioane de euro per MW.

Iar SUA vor câştiga probabil contractele respective.

În iulie, firma americană de energie nucleară Westinghouse a anunţat lansarea unui studiu pentru avansarea programului de energie nucleară al Poloniei. „Este o oportunitate de a oferi tehnologie americană Poloniei, iar Westington va oferi reactorul său nuclear AP1000 pentru proiect“, a anunţat Granholm.

Compania americană Westingon a semnat recent un contract şi în Cehia, pe nouă ani, pentru upgradarea sistemelor I&C ale centralei nucleare Temelin, potrivit World Nuclear News. Valoarea contractului nu a fost făcută publică.

În ceea ce priveşte Ungaria, ministrul de externe al acestei ţări, Peter Szijjarto, declara recent că 90% din electricitatea generată în ţara sa va fi curată până în 2030, subliniind rolul energiei nucleare ca sursă de energie curată, sigură şi prietenoasă cu mediul, potrivit Hungary Today.

01 Mai 2026, 16:13
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
01 Mai 2026, 16:13 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o zonă de risc, în condițiile în care tot mai puțini angajați susțin un număr în creștere de pensionari, iar sistemul public începe să scârțâie sub presiunea demografică.

Datele prezentate de Biroul Național de Statistică și Casa Națională de Asigurări Sociale, citate de Moldova 1, arată că dezechilibrul se adâncește rapid și riscă să devină imposibil de gestionat pe termen mediu.

În 2025, unui pensionar îi reveneau doar 1,1 angajați, față de 1,7 în 2015. În cifre absolute, numărul salariaților a coborât la 774 de mii, în timp ce pensionarii rămân peste 672 de mii.

Practic, sistemul se apropie de scenariul în care fiecare contribuabil susține un beneficiar o limită critică pentru sustenabilitatea pensiilor.
Presiunea se vede direct în buget. Pentru 2026, CNAS a planificat 34,1 miliarde de lei pentru protecția persoanelor în etate, adică aproape 34% din cheltuielile totale ale statului, estimate la peste 100,5 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, fiecare a treia leu din buget merge spre pensii și prestații sociale.

În paralel, pensiile cresc, dar pe un fundal tot mai fragil. Pensia medie a ajuns la 4.407 lei din aprilie 2026, în timp ce pensia minimă variază între 3.264 și 3.525 lei. Aproximativ 4.000 de persoane primesc pensii de peste 21.000 de lei lunar un contrast puternic într-un sistem deja tensionat.

Or, datele demografice confirmă tendința. Populația îmbătrânește accelerat. La începutul lui 2025, în Moldova erau circa 616.500 de persoane de peste 60 de ani (aproape 26% din populație), comparativ cu doar 494.100 de copii (20,7%). Peste 40.000 de oameni au depășit vârsta de 80 de ani, iar diferența dintre generații continuă să crească.

Demograful Valeriu Sainsus avertizează că problema este structurală: generațiile tinere sunt de două ori mai mici decât cele care ies la pensie, iar vârsta medie a forței de muncă se apropie de 45 de ani. „Nu avem înlocuire de generații”, spune expertul, care pledează pentru politici demografice și revenirea migranților.
Criza este amplificată de piața muncii. Potrivit economistului Stanislav Madan, populația aptă de muncă s-a redus cu 25,5% în ultimul deceniu de două ori mai rapid decât populația totală. În același timp, rata de activitate rămâne scăzută, iar companiile reclamă lipsa acută de angajați.
Un paradox complică și mai mult situația: aproape 35% dintre angajați nu au competențele potrivite pentru joburile pe care le ocupă. În paralel, migrația continuă să golească piața muncii din cele aproximativ 380.000 de persoane pierdute între recensăminte, circa 320.000 au plecat peste hotare.

Structura populației accentuează problema: doar 46,4% dintre moldoveni trăiesc în mediul urban, mult sub media Uniunii Europene de 75%, ceea ce limitează oportunitățile de angajare și productivitatea economică.

Experții avertizează că fără intervenții rapide  reforme în educație, politici de stimulare a natalității și măsuri pentru readucerea migranților Republica Moldova riscă să intre într-o spirală periculoasă: tot mai puțini contribuabili, tot mai mulți beneficiari și o presiune bugetară care poate afecta inclusiv plata pensiilor în viitor.