America ademeneşte Europa de Est cu energie nucleară

24 Sept. 2021, 11:09
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Sept. 2021, 11:09 // Actual //  MD Bani

Criza climatică generează o „oportunitate de piaţă pentru tehno­logiile de reducere a carbonului“, cum este energia nucleară, a declarat recent secretarul american de stat pe energie, Jennifer Granholm, potrivit Euractiv.

Astfel de tehnologii „vor reprezenta o piaţă de 23.000 miliarde de dolari până la finalul acestui deceniu“, oferind „un potenţial uriaş pentru ţările aflate de ambele părţi ale Atlanticului“, scrie Ziarul Financiar.

Prezentă în Polonia, Granholm a arătat că piaţa transatlantică „ne va oferi o şansă de a lansa noi businessuri, noi industrii, de a atrage investiţii noi de ordinul miliardelor de dolari şi cu siguranţă de a crea milioane de noi locuri de muncă“.

În Polonia, Granholm a relansat oficia P-TECC, Parteneriatul pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei şi climatului, un program finanţat de SUA pentru dezvoltarea de tehnologii curate în ECE.

Oficialul american şi-a exprimat şi sprijinul puternic pentru Iniţiativa Celor Trei Mări, care reuneşte 12 ţări din UE. Cu ocazia prezenţei din Polonia, Jennifer Granholm a evidenţiat multiplele oportunităţi de atragere de investiţii de miliarde de dolari în energia curată la nivelul ECE.

Pentru Granholm, întărirea cooperării transatlantice în domeniul energiei curate capătă şi mai multă urgenţă pe fondul schimbărilor climatice.

„Motivul prezenţei noastre în Polonia are legătură cu discuţiile privind un parteneriat în domeniul nuclear“, a declarat Granholm.

În octombrie anul trecut, Varşovia şi Washingtonul au semnat un acord interguvernamental pe 30 de ani privind cooperarea viitoare în dezvoltarea programului de energie nucleară al Poloniei. Polonia se aşteaptă ca prima sa centrală nucleară să devină operaţională în 2033. Se estimează că între 6 şi 9 GW vor fi instalaţi până în 2043, costurile fiind plasate la 4,66 milioane de euro per MW.

Iar SUA vor câştiga probabil contractele respective.

În iulie, firma americană de energie nucleară Westinghouse a anunţat lansarea unui studiu pentru avansarea programului de energie nucleară al Poloniei. „Este o oportunitate de a oferi tehnologie americană Poloniei, iar Westington va oferi reactorul său nuclear AP1000 pentru proiect“, a anunţat Granholm.

Compania americană Westingon a semnat recent un contract şi în Cehia, pe nouă ani, pentru upgradarea sistemelor I&C ale centralei nucleare Temelin, potrivit World Nuclear News. Valoarea contractului nu a fost făcută publică.

În ceea ce priveşte Ungaria, ministrul de externe al acestei ţări, Peter Szijjarto, declara recent că 90% din electricitatea generată în ţara sa va fi curată până în 2030, subliniind rolul energiei nucleare ca sursă de energie curată, sigură şi prietenoasă cu mediul, potrivit Hungary Today.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.