Comisia Europeană va lansa un plan pentru ca UE să facă față la creșterile mari de prețuri la energie

24 Sept. 2021, 10:54
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Sept. 2021, 10:54 // Actual //  MD Bani

Comisia Europeană va produce o „trusă de unelte” cu măsuri pe care statele membre UE le pot folosi pentru a gestiona creșterea prețurilor la energie fără a încălca regulile pieței europene de energie, potrivit comisarului european pentru Energie, transmite Reuters.

Prețurile la energie în Europa au crescut vertiginos în acest an în unele țări precum Spania, urcând până la de trei ori mai mult, în principal alimentate de prețul mai mare la gazele naturale folosite pentru generarea de curent și căldură, pe lângă producția scăzută de energie regenerabilă și costurile mai mari per emisii de carbon la nivelul UE.

Comisarul european pe Energie, Kadri Simson, a spus că Bruxelles-ul va produce un ghid pentru a ajuta țările în gestionarea creșterilor de prețuri din săptămânile următoare.

„Am propus astăzi miniștrilor să compună o trusă de unelte mai structurată, despre care credem că va fi folositoare tuturor statelor membre pentru a gestiona situația actuală”, a spus Simson miercuri, după întâlnirea miniștrilor de Energie din statele membre UE.

Trusa de unelte va ajuta guvernele să navigheze opțiuni pentru a răspunde rapid la creșterile bruște de prețuri în cadrul legislației UE, spune Simson, adăugând că țările pot ajusta taxa pe valoare adăugată (TVA) și accizele sau pot folosi sprijinul direct pentru a apăra consumatorii de costurile ridicate.

Prețurile europene de referință au crescut cu mai mult de 250% din ianuarie, vârfurile fiind atinse în contextul în care economiile de la nivel global s-au redeschis după restricțiile Covid-19, fiind o cerere mare în Asia, astfel punând presiune pe stocurile din Europa. Acest lucru a făcut valuri prin industriile dependente de gaze, care includ tot, de la generare de energie la producători de dioxid de carbon folosit în sectorul alimentar.

Spania a condus apelurile pentru ca UE să organizeze un răspuns mai coordonat la creșterile de prețuri. Luni, Spania a cerut Comisiei să ofere opțiuni pentru cum ar trebui ca țările UE să răspundă și a sugerat reformarea pieței de electricitate a blocului comunitar.

Simson spune că modelul pieței europene de energie electrică nu a contribuit la creșterile de prețuri, și că prețul la curentul tranzacționat pe piața angro a reprezentant doar o treime din factura consumatorilor, taxele și alți factori reprezentând restul.

Apeluri pentru un răspuns coordonat

Spania, Italia, Grecia și alte state plănuiesc deja măsuri la nivel național, de la subvenții la plafonarea prețurilor, țintind să apere cetățenii de costurile ridicate, în contextul în care economiile se recuperează de pe urma pandemiei de Covid-19.

Germania a precizat că nu vede necesară o intervenție a guvernului pentru a contracara prețurile mai mari la gaze.

Îngrijorările privind costurile mai mari la energie ar putea încuraja oponenții planului întocmit de Comisie să lanseze o nouă piață de carbon pentru sectorul construcțiilor și transporturilor, o acțiune despre care unele state membre UE și unii legiuitori au avertizat că va scumpi facturile consumatorilor.

Analiștii au spus că prețurile în creștere la gaze și nu prețul pe care companiile europene îl plătesc pentru permisele care acoperă emisiile de dioxid de carbon erau în principal responsabile de creșterea costurilor la electricitate.

Bruxelles-ul a spus că prețurile mai mari ar trebui să încurajeze statele să-și grăbească ritmul tranziției dinspre combustibilii fosili.

„Trebuie să facem pași decisivi în direcția cea bună prin folosirea resurselor noastre locale disponibile – avem nevoie de o descreștere a dependenței noastre de combustibili fosili”, spune ministrul sloven al Infrastructurii, Jernej Vrtovec, care a condus ședința miniștrilor de miercuri.

Ministrul astriac pentru climă și energie, Leonore Gewessler, a spus că o tranziție mai rapidă către energie regenerabilă ar face UE mai „rezistentă la fluctuațiile de preț pe termen lung”.

În fostul stat UE, Marea Britanie, oficialii au spus că creșterea prețurilor la gaze va forța mai mulți furnizori de energie să dea faliment și că industria trebuie să se pregătească pentru o suferință prelungită. Câțiva furnizori de energie deja au intrat în faliment.

21 Oct. 2026, 16:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
21 Oct. 2026, 16:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Calea Ferată din Moldova (CFM) anunță revenirea pe profit după mai mulți ani de pierderi financiare. În primele nouă luni ale anului 2026, compania a înregistrat un rezultat financiar pozitiv de 22,7 milioane de lei, față de pierderi de 320 de milioane de lei în 2024 și 85 de milioane de lei în 2025. Cu toate acestea, redresarea are loc pe fundalul unor datorii bugetare, comerciale și externe care depășesc 1,4 miliarde de lei.

Potrivit informațiilor prezentate de administrația CFM, rezultatul pozitiv a fost obținut în urma măsurilor de redresare economico-financiară, eficientizării activității și reluării unor operațiuni de transport feroviar. Întreprinderea susține că a reușit să achite integral restanțele salariale istorice, acumulate în anii precedenți, și să asigure continuitatea transportului de mărfuri.

CFM atribuie evoluția favorabilă inclusiv programelor investiționale promovate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, cu sprijinul Guvernului.

Comparativ cu pierderea de 85 de milioane de lei raportată pentru întregul an 2025, rezultatul din ianuarie–septembrie 2026 reprezintă o diferență pozitivă de 107,7 milioane de lei. Totuși, indicatorii se referă la perioade de raportare diferite, iar rezultatul final pentru 2026 urmează să fie stabilit după încheierea exercițiului financiar.

În pofida revenirii pe profit, situația financiară a întreprinderii rămâne complicată. Potrivit datelor prezentate anterior în Parlament de Angela Popil, expertă în evaluarea patrimoniului și reorganizarea CFM, la 31 august 2026, compania avea datorii față de bugetul public național de 248,65 milioane de lei, obligații comerciale de 185,77 milioane de lei și datorii externe de aproximativ 1,012 miliarde de lei.

Cumulat, aceste trei categorii de obligații ajung la circa 1,45 miliarde de lei, de peste 63 de ori mai mult decât rezultatul financiar pozitiv raportat pentru primele nouă luni ale anului.

Datoria externă include finanțări destinate achiziției de locomotive și modernizării infrastructurii feroviare. Aproximativ 17,78 milioane de euro sunt aferente procurării locomotivelor, iar alte 31,96 milioane de euro reprezintă credite pentru dezvoltarea și reabilitarea infrastructurii, inclusiv a tronsonului Bender–Basarabeasca–Etulia–Giurgiulești.

În același timp, CFM avea de recuperat creanțe în valoare de 1,543 miliarde de lei, potrivit situației de la sfârșitul lunii august. Valoarea acestora depășește obligațiile menționate, însă recuperarea efectivă a banilor depinde de calitatea creanțelor și de capacitatea debitorilor de a-și onora plățile.

Unul dintre rezultatele evidențiate de administrația CFM este achitarea integrală a restanțelor salariale istorice. Datele prezentate în Parlament arătau deja că, la sfârșitul lunii august, întreprinderea nu mai înregistra restanțe curente față de angajați.

În paralel, CFM continuă procesul de reorganizare structurală, care presupune separarea activităților feroviare și constituirea a două societăți pe acțiuni. Reforma urmărește delimitarea responsabilităților, eficientizarea administrării și crearea condițiilor pentru o funcționare economică mai sustenabilă.

În discuțiile parlamentare anterioare au fost prezentate și cele trei componente ale viitoarei organizări a sectorului feroviar: infrastructură, transport de pasageri și transport de mărfuri, sub denumirile CFMinfra, CFMpasageri și CFMmarfă.

Administrația întreprinderii susține că va continua măsurile de atragere a unor noi fluxuri de mărfuri, utilizare mai eficientă a capacităților existente și consolidare a conexiunilor logistice.

Revenirea la un rezultat financiar pozitiv reprezintă un semnal de ameliorare a situației CFM, însă dimensiunea datoriilor acumulate arată că redresarea companiei nu este încă încheiată. Rămâne de văzut dacă profitul operațional și reorganizarea vor permite întreprinderii să își reducă obligațiile și să finanțeze investițiile necesare modernizării transportului feroviar.