(FOTO) S-au împlinit 13 ani de la lansarea primului telefon cu Android: T-Mobile G1. Cum arăta

În urmă cu 13 ani, pe 23 septembrie 2008, Google lansa primul telefon sub brand propriu și, totodată, sistemul de operare Android. Telefonul se numea T-Mobile G1, fiind disponibil exclusiv la acest operator din SUA. Desigur, telefonul nu era produs de Google, ci era un parteneriat cu HTC, care a oferit companiei modelul HTC Dream pentru a-l folosi drept modelul pilot pentru noul sistem de operare Google. Telefonul arăta foarte diferit față de ceea ce numim astăzi „smartphone”, în timp ce sistemul său de operare a suferit de-a lungul timpului multe modificări importante.

Primul telefon cu Android avea un design ciudat și nu integra jack de căști

T-Mobile G1 era un smartphone echipat cu chipset-ul MSM7201A de la Qualcomm, un model single-core la 528 MHz, cu un GPU Adreno 130. Acesta folosea 192 MB memorie RAM și 256 MB stocare internă, asigura conectivitate 3G și integra Bluetooth 2.0 și Wi-Fi. Acest telefon este atât de vechi încât nici măcar nu folosea micro-USB, ci mini-USB. De asemenea, telefonul nu avea un jack pentru căști, o decizie ciudată în 2008. Ecranul de 3,2” afișa o rezoluție de 480 x 320 pixeli. Fiind un telefon relativ mic comparat cu ceea ce avem astăzi, acesta cântărea și puțin: doar 158 de grame, dar era destul de gros, la 17,1 mm în profil. Greutatea a fost păstrată la un nivel scăzut datorită construcției complete din plastic.

Totuși, există câteva lucruri pe care nu le mai găsim acum pe telefoane, dar pe care T-Mobile G1 le avea. În primul rând, butonul principal din mijloc era o rotiță la 360 de grade, care putea fi folosită pentru navigarea interfeței sau scroll în pagini web și documente. Apoi, ecranul era montat pe o șină și putea fi împins pentru a dezvălui o tastatură completă QWERTY. Mulți producători de telefoane încă nu aveau încredere deplină în soluția Apple de pe primul iPhone care propunea doar un ecran tactil, fără butoane fizice.

Telefonul produs de HTC a arătat la momentul respectiv ceea ce poate fi realizat în spațiul mobil cu un sistem de operare open source de la Google și a dat startul pieței de smartphone-uri așa cum o cunoaștem astăzi. Desigur, acest model nu a fost un mare succes comercial, reușind să vândă în jumătate de an doar un milion de unități.

#primul telefon #googlr #13 ani #android

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.