Carlos Ghosn vrea să-și vândă toate acțiunile pe care le deține la Renault: nu am altă alegere

Carlos Ghosn vrea să clarifice lucrurile în memoriile sale ce urmează să fi publicate săptămâna aceasta: nu mai este acţionar la constructorul auto japonez Nissan Motor Co. şi este nerăbdător să îşi vândă participaţia pe care o deţine la grupul auto francez Renault SA, transmite Bloomberg.

Fostul CEO al alianţei Renault-Nissan, un fugar urmărit de justiţia japoneză, a devenit mai pesimist cu privire la perspectivele alianţei în ultimele 11 luni care au trecut de la publicarea primei sale cărţi în limba franceză. Într-un capitol ce acoperă pachetul său salarial, Ghosn susţine că a dovedit loialitate şi încredere în companiile pe care le-a condus prin faptul că a păstrat acţiunile pe care le deţinea şi după arestarea sa în luna noiembrie 2018, scrie Agerpres.

„Nu mai sunt acţionar la Nissan, mulţumesc lui Dumnezeu”, a spus Ghosn într-un interviu realizat la Beirut, oraşul unde trăieşte după ce a fugit din Japonia la finele lui 2019 pentru a evita un proces în care este acuzat de diverse nereguli financiare.

Alianţa Renault-Nissan, înfiinţată în 1999 când Carlos Ghosn a fost trimis de Renault să salveze Nissan, care la acea dată era în pragul falimentului, este „condamnată” din cauza luptelor interne pentru putere, susţine fostul preşedinte director general.

Ghosn a precizat că mai are o participaţie la Renault via acţiunile pe care Guvernul francez le-a sechestrat în cadrul unei investigaţii în derulare privind rezidenţa fiscală.

„Nu fac acest lucru pentru că nu am încredere în echipa managerială. Este pentru că nu am altă alegere”, precizează Ghosn.

Valoarea de piaţă combinată a celor două companii a scăzut cu aproape 30 de miliarde de dolari după arestarea lui Carlos Ghosn. Nissan a înregistrat doi ani consecutivi de pierderi şi anul trecut a prezentat un plan de relansare care presupune închiderea unor linii de producţie şi sacrificarea cotei de piaţă pentru profitabilitate. La rândul său Renault a luat şi el măsuri drastice după plecarea lui Ghosn, eliminând mii de locuri de muncă şi reducând capacitatea de producţie după ce anul trecut a înregistrat pierderi record.

#Carlos Ghosn #Renault #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a intrat în 2025 într-o etapă de schimbare, cu mai mulți furnizori și traderi activi și cu prime semne de liberalizare, însă rămâne puternic concentrată și dominată de furnizorii cu obligații de serviciu public, arată raportul ANRE de monitorizare a pieței pentru anul 2025.

Potrivit ANRE, în 2025 au fost înregistrați 1 titular de licență la transport, 18 la distribuție, 35 la furnizare (inclusiv doi furnizori cu obligație de serviciu public), 5 la vânzarea gazelor comprimate pentru vehicule și 6 la trading. În același timp, au fost retrase licențele de furnizare pentru S.A. „Moldovagaz” și ÎCS „Nord Gaz Sîngerei” SRL, iar pentru a asigura continuitatea livrărilor, ANRE a impus S.A. „Energocom” obligația de serviciu public începând cu 1 septembrie 2025 pentru toți consumatorii finali deserviți anterior de cei doi furnizori.

Raportul arată că importul de gaze naturale în 2025 a fost asigurat de 8 furnizori și 2 traderi, iar piața angro a devenit mai atractivă, inclusiv pentru traderi. La 31 decembrie 2025 erau licențiați 6 traderi, dintre care doi, „MET Furnizare” SRL și „NPGEM” SRL, au raportat primele tranzacții pe piața angro. Activitatea a fost reflectată și pe platforma de tranzacționare BRM Est, unde în 2025 au fost înregistrate 639 tranzacții, majoritatea pe piața SPOT, iar cantitatea totală tranzacționată a constituit 846.879 MWh, cu un preț mediu ponderat de 877,460 lei/MWh.

Cantitatea totală de gaze naturale importate în 2025 a ajuns la 960,3 milioane m³, cu 5,8% mai mult decât în 2024. Cea mai mare lună de import a fost februarie 2025, cu 190,276 milioane m³. Structura importurilor a fost dominată de S.A. „Energocom”, care a acoperit 87,54% din importuri, restul volumelor fiind distribuite între mai mulți furnizori și traderi, fiecare cu cote mult mai mici.

În paralel, ANRE descrie deschiderea treptată a pieței și calendarul de restricționare graduală a accesului consumatorilor noncasnici mari și mijlocii la furnizarea reglementată, în contextul obligației de serviciu public. Conform datelor raportate, la 1 ianuarie 2026, 269 de consumatori au trecut la prețuri negociate, dintre care 146 noncasnici și 123 casnici, iar restricția pentru consumatorii noncasnici mari urmează să se aplice din 1 aprilie 2026.

Pe piața cu amănuntul, furnizarea către consumatorii finali a fost asigurată în 2025 de 13 furnizori. ANRE notează că furnizorii cu obligație de serviciu public au cumulat o cotă de piață de 89,89%, ceea ce menține piața puternic concentrată. Indicele Herfindahl–Hirschman pentru 2025 a constituit 8.093, nivel calificat drept extrem de ridicat, deși pe termen mai lung ANRE indică o descreștere față de 2022 cu 15,2%, pe fondul migrării treptate a unor consumatori și al intrării unor furnizori noi.

Datele arată și o creștere moderată a consumului total de gaze naturale în 2025. Cantitatea furnizată consumatorilor finali a ajuns la 905,667 milioane m³, cu circa 2% peste nivelul din 2024. Consumatorii casnici au crescut cu aproximativ 3%, iar consumul industrial cu circa 4%, în timp ce sectorul bugetar și categoria „alți consumatori” au înregistrat scăderi ușoare.

Un detaliu important din raport este evoluția prețului mediu de achiziție al gazelor pentru furnizorii cu obligație de serviciu public. În 2025, acesta a coborât de la 10.891 lei/1000 m³ în ianuarie la 8.145 lei/1000 m³ în decembrie, iar media anuală de procurare a fost de 9.756 lei/1000 m³. În același timp, prețul mediu reglementat de furnizare a fost de 13.412 lei/1000 m³.

ANRE mai consemnează o premieră pentru sector: obligativitatea constituirii stocurilor strategice de gaze. Pentru perioada rece a anului 2025 a fost stabilită o cantitate de 145,374 milioane m³, iar la 31 decembrie 2025 autoritatea a constatat că toți furnizorii obligați au realizat integral stocarea. Regulatorul subliniază că această măsură reduce riscurile de aprovizionare iarna și poate atenua eventuale șocuri de preț pe piața regională.