În timp ce Boris Johnson se joacă cu submarinele, furnizorii de gaze britanici mici falimentează unul după altul

24 Sept. 2021, 22:18
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
24 Sept. 2021, 22:18 // Actual //  MD Bani

Criza gazelor din Marea Britanie se adânceşte, cu încă două companii de energie prăbuşindu-se recent şi ducând numărul total de gospodării care şi-au pierdut furnizorul în acest an la aproape 2 milioane, relatează The Guardian.

Numărul furnizorilor care au cedat sub presiunea preţurilor record de pe piaţa gazelor a urcat la şapte în doar şase săptămâni, în timp ce autorităţile spun că nu vor salva astfel de companii care au probleme. Criticii acuză lipsa de viziune şi strategie a guvernului, care a făcut imposibilă crearea de rezerve de gaze, scrie Ziarul Financiar.

Premierul Boris Johnson a asigurat că necazurile sunt temporare şi le-a spus britanicilor să aibă răbdare până vor fi aduşi în portofoliile de clienţi ale altor furnizori. În paralel, Johnson este parte a unui scandal dimplomatic după ce Australia a renunţat la un contract cu Franţa pentru furnizarea de submarine în favoarea Marii Britanii şi SUA.

Premierul britanic a răspuns furiei francezilor cu o glumiţă. Între timp, guvernul britanic a sărit cu bani de la plătitorii de taxe în ajutorul unui producător american de dioxid de carbon.

Creşterea fără precedent a preţurilor gazelor va scoate de pe piaţă şi mai mulţi furnizori, urmând să lase „în aer“ alte sute de mii de consumatori, a avertizat şeful autorităţii de reglementare a pieţei britanice de energie Ofgem, Jonathan Brearly, potrivit The Independent.

Criza sectorului de gaze din Marea Britanie a venit în contextul în care cererea în creştere dramatică de după ridicarea restricţiilor pan­demice s-a combinat cu mai mulţi factori care restricţionează oferta. O iarnă neobişnuit de rece a lăsat stocurile scăzute, iar lipsa vântului a făcut ca Marea Britanie să depindă şi mai mult de gaze decât în anii anteriori.

Marea Britanie depinde în şi mai mare măsură de gaze decât ţările sale vecine, însă miniştrii au permis închiderea mai multor unităţi de stocare în ultimii ani.

Furnizorii nu pot trece mai de­parte toate costurile în creştere pentru că mulţi clienţi sunt pe contracte cu rate fixe, iar guvernul limitează preţul maxim ce poate fi perceput consumatorilor pentru energie.

Marea Britanie are una dintre cele mai liberalizate pieţe de energie din lume, notează Bloomberg. Sistemul funcţionează bine în condiţii normale, dar a cedat sub presiunea preţurilor record la nivel european. O întrebare majoră este cine va suporta costurile acestei crize.

Când un furnizor se prăbuşeşte, Ofgem transferă clienţii acestuia către alt furnizor. Soluţia funcţionează când clienţii sunt profitabili de preluat, dar situaţia se complică atunci când aceştia aduc pierderi. De aceea, furnizorii mai mari au cerut ajutorul guvernului.

Guvernul este la rândul său vinovat pentru această situaţie, potrivit The Conversation. Acesta a decis să nu susţină construirea de noi unităţi de stocare a gazelor în 2018. Marea Britanie dispune în prezent de stocuri foarte modeste, sub 6% din cererea anuală. În Germania, Franţa şi Italia, stocurile ajung la aproximativ 20% din cererea anuală.

Guvernul britanic a publicat un studiu în 2017 care găsea că sistemul energetic britanic ar putea face faţă unei perturbări prelungite a ofertei mondiale de GNL şi gaze ruseşti şi să-şi menţină cererea internă de gaze „dacă consumatorii sunt dispuşi să plătească pentru asta“.

Deşi criza nu va dura probabil multă vreme, după cum susţine premierul britanic Boris Johnson, preţurile din iarna viitoare vor fi afectate.

În afară de susţinerea solicitată de furnizorii de energie, posibile măsuri pentru redresarea situaţiei includ garantarea de către guvern a datoriilor celor mai mari furnizori dacă aceştia suferă pierderi de pe urma noilor clienţi, sau o intervenţie a Ofgem pentru administrarea furnizorilor cu probleme.

Guvernul ar putea suporta de asemenea o parte din costurile preluării de noi gospoării sau ar putea amâna contribuţiile companiilor pentru subvenţii destinate regenerabilelor, notează Bloomberg.

30 Oct. 2026, 09:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
30 Oct. 2026, 09:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Gigantul tehnologic Alphabet, compania-mamă a Google, a suferit joi, 29 octombrie, cea mai severă prăbușire bursieră din istoria sa, după ce acțiunile s-au depreciat cu 12,6%, ștergând aproximativ 482 de miliarde de dolari din capitalizarea companiei. Scăderea a fost provocată de îngrijorările investitorilor privind cheltuielile uriașe pentru inteligența artificială și încetinirea ritmului de creștere a veniturilor din publicitatea asociată motorului de căutare Google.

Pierderea de aproape o jumătate de trilion de dolari reprezintă una dintre cele mai mari scăderi zilnice ale valorii bursiere înregistrate vreodată de o companie. Acțiunile Alphabet au avut cea mai slabă ședință de tranzacționare de la listarea Google la bursă, în 2004, depășind inclusiv căderile înregistrate în timpul crizei financiare din 2008 și al pandemiei din 2020.

Valul de vânzări a fost declanșat de rezultatele financiare pentru trimestrul III din 2026, care au dezamăgit investitorii, în pofida creșterii puternice a unor segmente de activitate.

Alphabet a raportat venituri trimestriale de aproximativ 127,6 miliarde de dolari, sub estimările analiștilor, de 128,2 miliarde de dolari. Profitul pe acțiune s-a situat la 2,12 dolari, comparativ cu 3,02 dolari anticipați de piață.
Benzinga

Una dintre principalele probleme o reprezintă costurile tot mai mari ale cursei pentru inteligența artificială. Cheltuielile de capital ale Alphabet au depășit 51 de miliarde de dolari într-un singur trimestru, mai mult decât dublu față de perioada comparabilă a anului precedent.

Investițiile masive în centre de date, infrastructură de calcul și dezvoltarea modelelor de inteligență artificială au contribuit la înregistrarea unui flux de numerar liber negativ, de aproximativ 9,1 miliarde de dolari.

Compania estimează cheltuieli de capital de 195–205 miliarde de dolari pentru întregul an 2026, iar conducerea a avertizat că investițiile ar putea crește semnificativ și în 2027.

Paradoxal, unele afaceri ale grupului continuă să înregistreze creșteri spectaculoase. Veniturile diviziei Google Cloud au avansat cu 103%, până la aproximativ 30,7 miliarde de dolari. Totuși, această performanță nu a fost suficientă pentru a calma investitorii, preocupați de rentabilitatea investițiilor în inteligența artificială.

O altă sursă de îngrijorare este încetinirea afacerii tradiționale a Google. Veniturile din motorul de căutare și activitățile asociate au crescut cu 12% în trimestrul III, până la 63,35 miliarde de dolari, după ritmuri de creștere de 17% în trimestrul II și 19% în primele trei luni ale anului.
Analiștii se tem că dezvoltarea asistenților de inteligență artificială, care oferă răspunsuri directe utilizatorilor, ar putea modifica profund modelul de afaceri bazat pe publicitatea din căutările online.

Prăbușirea Alphabet a afectat și restul sectorului tehnologic. Indicele Nasdaq a fost tras în jos, în timp ce acțiunile altor mari companii din domeniu au înregistrat scăderi pe fondul temerilor privind costurile investițiilor în inteligența artificială.