Cine este noua judecătoare la CtEDO din partea Republicii Moldova? A fost aleasă cu votul a 122 de membri

Directorul Institutului Național al Justiției, Diana Scobioală este următorul judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) din partea Republicii Moldova. Anunțul a fost făcut de către avocatul Promo-LEX, Vadim Vieru, scrie Realitatea.md.

Candidatura acesteia a fost votată de către 122 de membri ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). Fostul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, a obținut 102 voturi.

Diana Scobioală are studii în drept, la Universitatea de Stat și studii postdoctorat la Academia de Științe a Moldovei. Este conferențiar universitar și formator la INJ, iar din 2012, îndeplinește și funcția de coordonator naţional al Programului HELP al Consiliului Europei, un program pentru formarea juriştilor.

Amintim că, Guvernul, la începutul lunii februarie curent a aprobat trei candidați la funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova. Este vorba despre Diana Scobioală, Vladimir Grosu și Nicolae Eșanu. Ei au acumulat cel mai mare punctaj în cadrul celei de-a doua etape a Concursului național pentru desemnarea candidaților pentru suplinirea postului de judecător la CtEDO, desfășurat la 27 ianuarie curent.

Ulterior, din cele trei candidaturi ale Republicii Moldova, propuse la funcția de judecător la Comisia Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO), două au fost selectate de instituția europeană, recomandând țării noastre să aleagă una din cele două candidaturi.

Este vorba de candidatura Dianei Scobioală și alui Vladimir Grosu, ambii fiind calificați cu punctaje similare.

#voturi #diana scobioala #judecatoare #Republica Modova #CtEDO

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

293 de localități vor beneficia de elaborarea, actualizarea sau modernizarea planurilor urbanistice generale, după ce Guvernul a inclus aceste proiecte în Documentul unic de program pentru anii 2025–2027.

Autoritățile susțin că noile planuri urbanistice vor crea premise pentru o dezvoltare mai echilibrată a localităților, o organizare mai clară a infrastructurii sociale și o mai bună accesibilitate a serviciilor publice pentru populație. În același timp, existența unui plan urbanistic general este o condiție obligatorie pentru ca autoritățile locale să poată accesa fonduri de la bugetul de stat destinate altor investiții de infrastructură, precum rețelele de apă și canalizare, iluminatul public, drumurile locale, clădirile publice sau amenajarea parcurilor și zonelor sportive.

Valoarea totală a celor 293 de proiecte depășește 210 milioane de lei. Din această sumă, aproximativ 208 milioane de lei vor fi alocate din Fondul național pentru dezvoltare regională și locală, iar peste 2,3 milioane de lei reprezintă contribuția autorităților administrației publice locale.

Proiectele sunt finanțate în cadrul Programului național „Satul European”, ediția a II-a, și susțin implementarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Regională 2022–2028. Selecția acestora a fost realizată în urma concursurilor organizate de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

„Prin sprijinirea autorităților publice locale pentru elaborarea, actualizarea sau modernizarea planurilor urbanistice generale se va asigura o organizare spațială coerentă a localităților, iar sectorul public va putea interveni mai eficient pentru reducerea disparităților teritoriale. Acest lucru va contribui la creșterea încrederii cetățenilor în instituțiile statului și la consolidarea coeziunii teritoriale”, menționează ministerul.

Finanțarea proiectelor urmează să fie realizată în anul 2026, în limita alocațiilor aprobate prin legea bugetului de stat și din alte surse neinterzise de legislație. Datele oficiale arată că, în prezent, majoritatea localităților din țară nu dispun de planuri urbanistice generale, fapt care a dus, în multe cazuri, la o dezvoltare neuniformă sau haotică.

Odată cu aprobarea celor 293 de proiecte ce vizează planurile urbanistice generale, numărul total al proiectelor de dezvoltare locală incluse în Documentul unic de program va ajunge la 1 771, pentru perioada 2025–2027.