60 de milioane de euro, puse la dispoziția horticultorilor de către BEI. Anunțul făcut de Alberto Carlei

Livada Moldovei este o operațiune cheie a Băncii Europene de Investiții, linia de creditare are drept scop sprijinirea sectorului privat din Republica Moldova. De la lansarea liniei de creditare Livada Moldovei, peste 280 de proiecte de investiții au beneficiat de fondurile UE, oferite prin intermediul Băncii Europene de Investiții. În prezent, există un fond de aproximativ 60 de milioane de euro care urmează să fie pus la dispoziția altor beneficiari. Despre aceasta a anunțat astăzi noul șef al oficiului Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova, Alberto Carlei, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliștii, care a avut loc la Europe Café.

În cadrul acestei întâlniri Alberto Carlei a prezentat rezultatele activității Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova. De asemenea, acesta a vorbit despre proiectele ce urmează a fi implementate. De la începutul anului 2021, 82 de beneficiari ai liniei de creditare Livada Moldovei au primit împrumuturi în valoare de 12,6 milioane de euro.

„Livada Moldovei este o operațiune – cheie a Băncii Europene de Investiții, a cărei scop este sprijinirea sectorului privat din Moldova. Această linie de creditare a contribuit la revitalizarea sectorului horticol și a susținut multe întreprinderi mici și mijlocii să se angajeze mai bine pe piața moldovenească, foarte competitivă și îngustă, ajutându-le, totodată, să își diversifice destinațiile de export”, a declarat șeful oficiului Băncii Europene de Investiții în Republica Moldova, Alberto Carlei.

Totodată, Alberto Carlei a menționat că din 2007, anul în care a început colaborarea dintre Banca Europeană de Investiții și Republica Moldova, au fost implementate 25 de proiecte investiționale în valoare totală de circa 800 de milioane de euro. Acestea au acoperit mai multe domenii, sprijinind întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), educația și cercetarea, sectorul transporturilor și cel energetic, precum și asigurând fonduri pentru modernizarea rețelei de apă și canalizare.

„Banca Europeană de Investiții își va continua angajamentele în Republica Moldova, prin sprijin oferit în punerea în aplicare a EU Green Deal, creșterea eficienței energetice, continuarea finanțării proiectelor strategice de infrastructură în sectoarele cheie, cum ar fi transporturile și gestionarea deșeurilor, digitalizarea economiei moldovenești și susținerea IMM-urilor și a sectorului privat”, a declarat Alberto Carlei.

Cea mai mare parte din suma totală a investițiilor puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin intermediul Băncii Europene de Investiții au revenit sectorului transporturilor, aproximativ 40%. Scopul principal al finanțărilor a constituit reabilitarea celor mai importante secțiuni ale drumurilor naționale. Totodată, Banca Europeană de Investiții a sprijinit achiziționarea a 90 de troleibuze noi în municipiul Chișinău.

Peste 30% din volumul creditelor au fost puse la dispoziție pentru a susține IMM-urile. O parte semnificativă a fost direcționată întreprinderilor din sectorul horticol și cel vitivinicol.

Sectorul energetic a primit, de asemenea, un sprijin semnificativ – aproximativ 16% din volumul împrumuturilor. Banca Europeană de Investiții a ajutat Republica Moldova să-și diversifice sursele de energie, sprijinind proiecte precum gazoductul Ungheni-Chișinău și îmbunătățirea fiabilității sistemului de transport al energiei electrice din Moldova.

În timp ce multe proiecte au fost deja implementate cu succes, există inițiative importante, care sunt încă în curs de desfășurare, cum ar fi Programul de Gestionare a Deșeurilor Solide, Programul privind Eficiența Energetică în Chișinău, precum și Proiectul de Interconectare Energetică cu România.

#horticultori #sector public #sector privat #Alberto Carlei #sustinere #IMM #Afaceri #BEI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.