Îi aduc banii fericirea? Ce crede cântăreața Irina Rimes despre LUX și mașini scumpe

02 Oct. 2021, 06:20
 // Categoria: Au Bani // Autor:  MD Bani
02 Oct. 2021, 06:20 // Au Bani //  MD Bani

Cu toate că îi plac banii încă din copilărie, Irina Rimes spune că găsește fericirea în lucruri mici și nu în obiecte de lux sau mașini scumpe.

A condus mult timp o mașină veche, și-a cumpărat haine de la second hand. Irina spune că, mereu și-a găsit fericirea în lucrurile mici și a prețuit mai mult drumul spre bani, decât banii în sine.

„Mi-am găsit mereu fericirea în lucruri mici. Cumva mie îmi plăcea mai mult drumul către a face bani decât momentul în sine, când faci banii și îi primești”, a povestit Irina Rimes pentru podcastul BCR de inteligență financiară „La bani mărunți”.

Cu toate acestea, cântăreața, născută în Republica Moldova spune că s-a îndrăgostit de bani încă de mică.

„Îmi plac banii încă din copilărie, de când am realizat că poți să-i dai unui băiat, ca să nu te mai tragă de gâțe (codițe – n.n.), la școală”.

Cântăreața mai spune că nu are rostul să-ți cumperi o mașină scumpă, dacă nu ai o viață de lux.

„Prefer să am o mașină scumpă în momentul în care am și o viață scumpă. Dar dacă nu am o viață scumpă, atunci de ce? Să întrețin niște aparențe? Sau nu o să mă mai iubească lumea? Lumea mă iubește pentru ceea ce cânt, nu pentru ceea ce afișez”.

04 Nov. 2026, 11:24
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 11:24 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se numără printre țările cu cel mai scăzut nivel de încredere în știință din lume și ocupă locul 134 din 140 de state analizate. Doar 10,4% dintre moldoveni declară că au foarte multă încredere în știință, de aproape șapte ori mai puțin decât în Spania, liderul clasamentului, unde indicatorul ajunge la 67,9%. Datele sunt prezentate de Visual Capitalist, în baza studiului internațional Wellcome Global Monitor 2026, realizat pe un eșantion de peste 140.000 de persoane.

Potrivit cercetării, Republica Moldova se află în grupul ultimelor zece state din lume în ceea ce privește ponderea persoanelor care declară un nivel ridicat de încredere în știință. Țara noastră este devansată inclusiv de state precum Gambia, unde indicatorul este de 12,2%, Mauritius – 11,7% și Albania – 10,8%.

Sub Republica Moldova se situează doar șase țări: Jamaica, cu 10,2%, Pakistan – 9,3%, Georgia și Somalia – câte 9,1%, Macedonia de Nord – 8,2% și Togo – 5,8%. Ultima înregistrează cel mai redus nivel din întregul clasament.

La polul opus se află Spania, unde 67,9% dintre respondenți afirmă că au foarte multă încredere în știință, urmată de Finlanda, cu 65,9%. Surprinzător, Uzbekistanul ocupă poziția a treia, cu 63,8%, iar Tadjikistanul se situează pe locul patru, cu 60,7%, depășind economii dezvoltate precum Statele Unite, Marea Britanie și Franța.

Germania completează primele cinci poziții, cu 59,7%, fiind urmată de Belgia – 59,3%, Norvegia – 58,6%, Canada – 54,3%, Islanda – 53,8% și Suedia – 53,5%.

Statele Unite ocupă abia locul 13, cu 52,5%, Marea Britanie se situează pe poziția a 14-a, cu 51,2%, iar Franța pe locul 16, cu 50,2%.

Cercetarea arată că nivelul de dezvoltare economică și performanța sistemului educațional nu explică întotdeauna gradul de încredere în știință. De exemplu, Uzbekistanul și Tadjikistanul depășesc numeroase state occidentale cu instituții de cercetare consacrate și investiții importante în educație.

Autorii studiului nu au identificat dovezi convingătoare ale unei legături constante între nivelul cunoștințelor științifice și încrederea populației în știință. De asemenea, nu a fost stabilită o corelație clară, la nivelul statelor, între acest indicator și cheltuielile guvernamentale pentru educație.

O altă constatare importantă este că încrederea în știință a scăzut la nivel mondial în ultimii cinci ani. Dacă în 2020 aproximativ 80% dintre respondenți declarau că au o anumită încredere sau foarte multă încredere în știință, în 2025 ponderea a coborât la 72%, ceea ce reprezintă o diminuare cu opt puncte procentuale.

Experții atrag atenția că neîncrederea poate fi alimentată de dezinformare, polarizare politică, inegalități sociale și lipsa de credibilitate a instituțiilor publice.

Studiul Wellcome Global Monitor 2026 are la bază sondaje realizate în anul 2025 în 140 de țări, în rândul persoanelor cu vârste de cel puțin 15 ani.