Ce este gândirea flexibilă și de ce antreprenorii trebuie să o implementeze. Cum o dezvolți

Gândirea flexibilă este indispensabilă pentru a avea succes în momente dificile.

Gândirea flexibilă este capacitatea de a evalua faptele și circumstanțele existente și de a schimba ceva în strategia de comportament pentru a prospera în aceste circumstanțe. Acest tip de gândire poate fi definit și ca abilitatea de a profita de moment, de a învăța din eșec și de a schimba cursul pentru a merge mai departe. S-ar putea spune chiar că este o abilitate cheie pentru lideri. Vă permite să luați decizii bune și să faceți față problemelor complexe.

Gândirea flexibilă este compusă din 4 componente de bază:

1. Capacitatea de a anticipa viitoarele nevoi, tendințe și oportunități.

2. Abilitatea de a formula aceste nevoi pentru ca echipa să le înțeleagă.

3. Adaptarea la noi condiții, ceea ce duce la învățarea constantă și ajustarea acțiunilor lor.

4. Transparența luării deciziilor și deschiderea către feedback.

Beneficiile gândirii flexibile:

Nimic nu durează la nesfârșit. Vremurile se schimbă, iar companiile se schimbă odată cu ele. Pentru a fi un antreprenor de succes, trebuie să vă adaptați. Această abilitate este deosebit de valoroasă în timpul crizelor, când situația devine incertă și volatilă, nu există suficiente informații și este necesar un răspuns rapid.

Pentru a lua decizia corectă într-o perioadă dificilă, aveți nevoie de capacitatea de a vă „îndepărta” de circumstanțele în care vă aflați și de a privi totul de departe. Autorul conducerii Ronald Heifetz îl numește „a urca pe balcon și a-i privi pe dansatori de sus”. Această tehnică vă ajută să creați distanță între dvs. și situație și să înțelegeți ce se întâmplă în afara câmpului vizual normal.

Problema este că crearea acestei distanțe într-o situație de criză pare deseori imposibilă. Când vă confruntați cu noi dificultăți în fiecare zi, vă scufundați complet în lupta cu ele și nu vedeți altceva. Dar tocmai atunci este deosebit de important să nu te bazezi pe abordări vechi, ci să cauți noi căi.

Cum dezvolți gândirea flexibilă?

1. Fii atât participant, cât și observator

După cum spune Heifetz, conducerea este arta improvizației. Un antreprenor trebuie să se întoarcă constant de la „balcon” la „ringul de dans” și să revină, lună de lună, an de an. Pentru că într-o zi planul de acțiune pe care l-ați ales poate funcționa, iar a doua zi puteți găsi consecințe neprevăzute ale deciziilor pe care le-ți luat și va trebui să începeți de la căpat, cu un alt plan.

Oprește-te periodic și privește în jurul tău. Urmărește și ascultă. Dacă vă concentrați prea mult pe strategiile din trecut, veți pierde șansa de a deveni inovativ.

2. Evaluează constant rezultatele acțiunilor tale

Acesta oferă posibilitatea de a vă ajusta următorii pași, ceea ce este deosebit de important pentru gândirea flexibilă. De exemplu, în timpul pandemiei coronavirusului, mulți au trecut la munca la distanță, respectiv condițiile și nevoile angajaților s-au schimbat. Într-o astfel de situație, este mai important ca niciodată să monitorizăm modul în care reacționează la noile abordări de lucru și să reconstruiască în funcție de rezultatele observației.

Evaluându-vă în mod regulat acțiunile și rezultatele, vă adaptați mai repede la condițiile în schimbare.

3. Recunoaște greșelile și învață din ele

În perioadele dificile, majoritatea nu-și asumă dificultățile cu care se confruntă compania și o transferă pe altcineva. Dacă credeți că greșelile reflectă doar lipsa de experiență, nu lipsa de abilități, acestea nu vă vor opri, ci vor fi o oportunitate de a crește și de a deveni mai buni.

Fii deschis, răspunde la întrebări, admite că ai greșit, cere iertare – aceasta nu înseamnă să fii slab, din contra te va ajuta să devii mai bun și mai de încredere.

4. Construiește încredere în echipă

Discutați deschis cu membrii echipei despre care dintre metodele alese funcționează și care nu. Acesta este secretul colaborării de succes, care, în același timp, va ajuta la identificarea modalităților de rezolvare a problemelor complexe.

Nu vă fie teamă să recunoașteți că unele dintre decizii nu au fost perfecte. Francitatea creează siguranță psihologică și comportament de învățare în echipe. Un mediu sigur din punct de vedere psihologic este vital pentru un răspuns eficient la o criză. În acest mediu, angajații știu că la locul de muncă pot exprima idei, pune întrebări, împărtăși îngrijorări și admite greșeli. Și știu că contribuția lor este apreciată.

Ascultând punctele de vedere ale altor persoane, puteți crea distanța necesară pentru a vedea situația din exterior.

#gândire #dezvoltare personală #flexibil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.

#restanțel la subvenții #subvenții în agricultură #AIPA