Piața comunicațiilor electronice: Cine sunt jucătorii dominanți

În trimestrul II al anului 2021, volumul total al vânzărilor pe piaţa serviciilor publice de comunicaţii electronice (telefonie mobilă și fixă, acces la Internet mobil și fix, transmisie şi retransmisie a programelor audiovizuale, alte activităţi în domeniul comunicaţiilor electronice) a crescut, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 46,2 mil. lei (+3,2%) şi a totalizat circa 1,5 mld. Lei, potrivit datelor ANRCETI.

Pe durata trimestrului doi numărul mediu de minute vorbite lunar de un utilizator a avut aceeași valoare, ca și în trimestrul 2, 2020, și a constituit 312 min. (5 ore 12 min.). Per furnizor, acest indicator la S.A.”Moldcell” a crescut de la 229 min. la 241 min. (+5,1%), la S.A. ”Moldtelecom” a scăzut de la 365 min. la 338 min. (-7,5%) și la S.A. ”Orange Moldova” s-a diminuat de la 353 min. la 349 min. (-1,1%).

Cea mai semnificativă cotă a pieţei de telefonie mobilă, în funcţie de numărul total de utilizatori – de circa 54% a fost deţinută, ca şi în perioadele precedente, de S.A.”Orange Moldova”, S.A.”Moldcell” a avut o cotă de piaţă de 34%, iar S.A.”Moldtelecom” – de circa 12%.

În ceea ce privește serviciile de acces la internet fix, în trimestrul al doilea 3 din 10 locuitori aveau acces la internet cu 1,2 p.p. mai mult, iar a serviciilor de acces la Internet mobil – 97,2% (în creștere cu 7,4 p.p.). În același timp, rata de penetrare a serviciilor de acces la Internet mobil dedicat a fost de 6,8% (-0,6 p.p.).

Cota de piaţă a S.A.”Moldtelecom”, în funcţie de numărul de abonaţi a scăzut, față de tr.4, 2020, cu 0,7 p.p. – constituind 56,8%. Cota de piaţă a S.R.L.”Starnet Soluții” de Evoluţia pieţei de comunicaţii electronice: trimestrul II, 2021 de asemenea a scăzut cu 0,1 p.p. alcătuind 23%, cota de piaţă a S.A.”Orange Moldova” a crescut cu 0,5 p.p ajungând până la 8,4%, iar cota cumulativă a furnizorilor alternativi – a fost de circa 11,8%, în creștere cu 0,2p.p.

În ceea ce privește numărul utilizatorilor la serviciile TV contra plată în tr. 2 al anului curent au fost repartizați în felul următor: S.R.L. “TV BOX”– 125,8 mii (+2,3%), S.A. ”Moldtelecom” – 84,7 mii (+5,8%), a S.A.”Orange Moldova” 67,2 mii de utilizatori (+9,2%), iar furnizorii alternativi au deținut cumulativ – 87,2 mii de utilizatori, în scădere cu 9,5%, față de finele anului 2020.

#comunicații #piata #jucatori

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.