Ministerul Economiei, prognoze mai optimiste pentru Moldova. Vom trăi mai bine?

Creșterea economică a Republicii Moldova în anul 2021 va depăși 7%, a declarat într-un interviu pentru Europaliberă, Sergiu Gaibu, ministrul Economiei, care a precizat că recent Banca Mondială a modificat prognoza pentru creșterea PIB-ului Moldovei pentru acest an, majorând-o de la 3,8% la 6,8%.

„Ne așteptăm ca PIB-ului să depășească 7%. Dar nu vreau să fac știri senzaționale din acest lucru, deoarece este clar că această creștere se datorează bazei scăzute din 2020 (scăderea PIB a fost de 7%) și, evident, în acest context, este firesc să fie o creștere bună. Dar este deja bine că, cel puțin, începem să ne recuperăm”, a menționat Gaibu.

Potrivit lui, Republica Moldova nu va ajunge încă la nivelul anterior, dar cel puțin ”vom fi la situația de dinainte de COVID, iar anul viitor ne vom recupera pe deplin”,

Anterior, a fost anunțat că bugetul Moldovei pentru 2021 a fost întocmit ținând cont de creșterea economică proiectată pentru acest an cu 4,7%. Ulterior, prognozele macroeconomice au fost revizuite, iar Ministerul Economiei și Infrastructurii a anunțat că creșterea reală a PIB-ului Moldovei în 2021 va fi de 6%.

În estimările sale, Banca Mondială susținea că economia Republicii Moldova a fost grav afectată de pandemie și sărăcit populația. Recesiunea din 2020 a dus la o creștere a sărăciei de la 25,2% în 2019 la 26,8% în 2020. Deși rata sărăciei a crescut mai mult în zonele urbane decât în zonele rurale, zonele rurale rămân mult mai slabe: rata sărăciei acolo în 2020 a fost de 35,3%, comparativ cu 14% în orașe.

#prognoze #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.