Furtună perfectă de creștere a prețurilor. Moldovenii se împrumută mai mult decât economisesc

În prezent se atestă o majorare a prețurilor la produsele alimentare, produsele petroliere și energie pe plan internațional or, Republica Moldova nu este ocolită de acest lucru. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a explicat în emisiunea săptămânală că prețurile în Republica Moldova cresc în mare parte ca urmare a majorării consumului populației.

”După o înghețare a economiei în anul 2020, în prezent ne confruntăm cu o creștere puternică a consumului, care duce la creșterea prețurilor. Un exemplu este că importurile au crescut de la începutul anului cu 1,2 miliarde USD, iar până la sfârșitul anului majorarea va fi de 1,5 miliarde USD față de anul trecut și sunt condiționare de majorarea prețurilor la resursele energetice. Al doilea lucru care a dus la majorarea consumului este creșterea împrumuturilor de consum. Lunar moldovenii se împrumută de la bănci cu 1,5 miliarde de lei. Toți acești bani merg pe piața de consum. În anul curent consumul populației pur și simplu a explodat. Doar vânzările oficiale vor crește cu 35 miliarde de lei. Iar banii se reflectă în importuri și creșterea prețurilor.”, a opinat Ioniță.

TVA-ul crește ca pe drojdii

Un detaliu care arată că moldovenii consumă mai mult este TVA-ul, care a generat încasări la buget mai mari cu 4,5 miliarde de lei comparativ cu anul trecut.

Referindu-se la creditele de consum, economistul susține că majorarea acestora crește pe fundalul ratei mici. ”În Republica Moldova niciodată nu a fost o rată așa de joasă la creditele de consum. Până în anul 2020 aveau o dobândă mai mare față de cele imobiliare, iar anul acesta dobânda la împrumuturile de consum este mult mai mică față de cele imobiliare.

Din totalul împrumuturilor acordate, 950 mil. de lei sunt credite de consum, aproape 500 mil. de lei pentru achiziția imobilelor și de 50 mil. de lei împrumuturi pentru afaceri. Evident, creditele luate sunt aruncate pe piața de consum, ceea ce și duce la scumpirea produselor, dar și a imobilelor, care doar de la începutul anului s-au majorat cu 20%.

Tradițional, până în anul 2016 economiile nete ale populației erau pozitive. Oamenii depozitau mai mulți bani în bănci decât se împrumutau. În anii 2017, 2018 și 2019, populația s-a împrumutat cu 2,5 miliarde de lei, mai mult față de cât au economist după care avem anul 2020 când s-au redus împrumuturile pe fundalul pandemiei. Iar în 2021 când economiile nete sunt negative.

Consumul în ascensiune majorează prețurile

Republica Moldova nu produce nimic or, importurile satisfac cererea consumatorilor. Dacă anul trecut importurile în vara au totalizat 5,4 miliarde USD anul acesta avem deja recordul absolut. Deja suntem la 6,3 miliarde USD și cred că în viitorul apropiat ne apropiem de 7 miliarde USD.

Pe fundalul creșterii consumului, inflația deja se apropie de 5%, însă nu avem inflația la prețurile reglementate. Este vorba de energia electrică și gazele naturale, care evident vor împinge și mai sus inflația.

Pentru a descuraja consumul populației BNM majorează rata de bază. Deja a treia oară consecutiv în acest an. Însă, în prezent, prin politica valutară avem aplanarea majorării prețurilor.

#consum #preturi #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Odată cu o serie de arestări de profil înalt ale unor presupuşi spioni chinezi şi ruşi în ultimele zile, încrederea în agenţii de contrainformaţii germani – cândva criticaţi pentru lipsa lor de curaj – a înregistrat o revitalizare semnificativă, potrivit FT.

Marţi dimineaţă, poliţia germană a pus mâna pe Jian Guo, un angajat care lucra în Parlamentul European, acuzat de procurori de spionaj în favoarea Chinei.

Luni, trei cetăţeni germani, printre care un soţ şi o soţie, au fost ridicaţi în landul Nordrhein-Westfalen, în vestul Germaniei, fiind suspectaţi că au încercat să vândă tehnologie militară Beijingului.

De asemenea, joia trecută, doi bărbaţi au fost reţinuţi în Bavaria pentru că ar fi complotat pentru a bombarda mai multe situri militare şi logistice din Germania în numele ruşilor.

În toate cele trei cazuri, rolul jucat de Oficiul Federal pentru Protecţia Constituţiei (BfV), agenţia de informaţii interne a Germaniei, a fost crucial.

„Autorităţile noastre de securitate, în special [BfV], şi-au consolidat masiv eforturile de contraspionaj în ultimul timp”, a declarat ministrul german de interne Nancy Faeser, după arestarea lui Guo. „Succesele actuale ale investigaţiilor domnstrează temeinic acest lucru”.

Bântuit de scandalurile din trecut, îngreunat de o federalizare puternică şi limitat de restricţii legale stricte în ceea ce priveşte supravegherea intruzivă şi colectarea de informaţii, BfV a fost privit cu suspiciune ani de zile atât de autorităţile din ţară, cât şi de către agenţiile partenere din străinătate.

Rezultatele recente ale BfV indică faptul că, de la Războiul Rece şi până în prezent, statele ostile sunt mai dispuse ca oricând să îşi urmărească agresiv obiectivele pe teritoriul european, notează oficialii guvernului german.

„În prezent, avem foarte atent în vedere noile forme ale statelor autoritare de a influenţa şi destabiliza democraţia noastră”, a declarat pentru Financial Times Konstantin von Notz, preşedintele puternicei comisii de informaţii a parlamentului german, care supraveghează BfV.

Un oficial european din domeniul securităţii care lucrează în mod regulat cu BfV a declarat că schimbul de informaţii clasificate între serviciile de pe continent este acum „absolut vital pentru aproape fiecare acţiune de succes care a fost întreprinsă [împotriva Rusiei şi Chinei]”, BfV luând parte în mod activ la acest proces desfăşurat la nivel european.