Piatra care atârnă de gâtul Moldovei. Gazprom vrea recuperarea datoriei și ce se va întâmpla cu pachetul energetic trei

Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu întors recent dintr-o vizită de la Sankt-Petersburg de la forumul gazier a declarat că la negocierea contractului de livrare a gazelor pentru Republica Moldova sunt mai multe probleme, care trebuie clarificate.

”Sunt subiecte complicate care nu a fost rezolvate pe parcursul timpului. Este vorba de acele de datorii istorice de 450 mil. USD, car nu a fost clarificate. La moment avem și pachetul trei energetic, pe marginea căruia trebuie să luăm decizii și să ne mișcăm înainte. Din păcate aceste subiecte nu a fost clarificate, inclusiv de cei care ies public cu acuzații că noi trebuia să începem negocierile mult mai devreme. Or, noi suntem în situația aceste subiecte într-o situație de criză la nivel global. Deja au fost începute discuții și până la sfârșitul lunii când trebuie să încheiem sau să extindem noul contract vom comunica pozițiile ambelor părți”, a precizat Spînu.

Potrivit lui, Republica Moldova își dorește semnarea contractului cu Gazprom după formula veche când prețul în perioada de iarnă se calcula în funcție prețul motorinei și al gazului, iar în perioada caldă a anului – în funcție de hubul NSG din Germania. După formula veche de calcul, Republica Moldova ar fi trebuit să cumpere metan în treimestrul patru al anului curent cu 214 USD, iar în trimestrul unu al anului viitor cu 280 USD.

În primul trimestru al anului Republica Moldova cumpăra gaz la prețul de 127 USD pentru mia de metri cubi, în trimestrul al doilea 255 USD, în luna august – 440 USD, în septembrie – 550 USD, iar în luna octombrie peste 790 USD.

#tarif #gaz #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au emis miercuri sute de noi sancţiuni vizând Rusia, din cauza războiului din Ucraina, într-o acţiune ce urmăreşte cu precădere să blocheze posibilităţile Moscovei de ocolire, inclusiv prin intermediul Chinei, a măsurilor occidentale deja în vigoare.

Pe lângă companiile ruseşti din domeniul apărării, sancţiunile vizează aproximativ şaizeci de companii şi persoane fizice străine, în special chineze, acuzate că “au ajutat Rusia să achiziţioneze componente cheie pentru fabricarea de arme sau programe de apărare”, potrivit unui comunicat.

“Sancţiunile de astăzi sunt menite să perturbe şi să slăbească şi mai mult efortul de război al Rusiei prin atacarea industriei sale militare de bază şi a reţelelor de eludare (a sancţiunilor existente, n.r.) care o ajută să se aprovizioneze”, a declarat secretarul american al Trezoreriei, Janet Yellen, citată în comunicat.

Şaisprezece dintre companiile străine vizate sunt fie chineze, fie cu sediul în Hong Kong, majoritatea fiind acuzate că au ajutat Rusia să obţină componente ce sunt în mod normal interzise, dar şi, în cazul a două dintre ele, că au furnizat materialele necesare pentru producerea de muniţii.

În total, prin acţiunea de miercuri, Trezoreria SUA a impus sancţiuni pentru peste 200 de entități, iar Departamentul de Stat a fost implicat în desemnarea a peste 80 dintre ele, aceasta fiind una dintre cele mai ample acţiuni împotriva companiilor chineze de până acum în cadrul sancţiunilor Washingtonului care vizează Rusia.

Sancţiunile afectează şi companii din alte cinci ţări: Emiratele Arabe Unite, Turcia şi Azerbaidjan, precum şi Belgia şi Slovacia, două state membre ale Uniunii Europene.