Opulența saudită, fără margini. După Newcastle, prințul saudit vrea să pună mâna pe două cluburi uriașe ale Europei

Prințul Mohammed bin Salman își întinde tentaculele în fotbalul european și nu numai. Compania de stat saudită mai are acțiuni la Facebook, Pfizer, Disney, Uber sau Starbucks, scrie ziare.com.

După Newcastle, Fondul de Investiții Publice (PIF) al Arabiei Saudite, al cărui președinte este Mohammed bin Salman, vrea să pună mâna pe încă două cluburi europene de tradiție.

PIF a oferit 1 miliard de dolari familiei Zhang, proprietarii de la Inter Milano care trec prin mari dificultăți finaciare. Iar tranzacția se poate realiza curând.

PIF a mai țintit un club de renume în Franța – Olympique Marseille și mai dorește și un club din Brazilia, scrie Libero.

Mohammed bin Salman este omul aflat în spatele asasinării jurnalistului Jamal Khashogg, un critic la adresa regimului saudit.

Prin investițiile masive pe care le face în sport, el încearcă să-și mai spele imaginea.

La sfârșitul săptămânii trecute, bani.md a scris că a cumpărat castelul Château Louis XIV construit între 2008 și 2011 în comuna Louveciennes din Franța, pentru care a plătit nu mai puțin de 301 de milioane de dolari, ceea ce a făcut ca proprietatea să devină cea mai scumpă din lume.

#prinț #achizție #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În pofida retoricii ferme de la Bruxelles și a promisiunilor repetate de susținere „până la victorie”, ajutorul militar european pentru Ucraina este în declin vizibil, arată o analiză publicată de Neue Zürcher Zeitung (NZZ).

Potrivit datelor citate de publicația elvețiană, în timpul verii 2025 volumul angajamentelor de sprijin militar ale țărilor europene a scăzut cu 57%, comparativ cu prima jumătate a anului — de la o medie lunară de 3,8 miliarde de euro la doar 1,9 miliarde de euro.

Per ansamblu, asistența militară lunară furnizată Ucrainei de toate statele donatoare a fost cu aproximativ 40% mai mică față de nivelul din primele șase luni ale anului.

Totuși, NZZ subliniază că Europa nu și-a epuizat capacitatea de a sprijini Kievul, comparând actualul nivel al ajutorului cu alte perioade de criză. În timpul pandemiei de COVID-19, Uniunea Europeană a alocat aproximativ 810 miliarde de euro prin fondul de redresare economică, iar în timpul crizei zonei euro — circa 400 de miliarde de euro.

Prin contrast, ajutorul total acordat Ucrainei până acum se ridică la doar 215 miliarde de euro, ceea ce, potrivit analiștilor, arată că resursele financiare și politice pentru un sprijin suplimentar există, însă voința politică pare să slăbească pe măsură ce războiul se prelungește.