Gata cu offshore-urile. Mort-copt, companiile vor trebui să-și afișeze beneficiarii finali

Proiectul de lege cu „secretului offshore”a fost prezentat astăzi la Comisia economie buget și finanțe, iar la ședința de mâine a Parlamentului ar urma să fie votat în prima lectură.

”Azi am prezentat în Comisia Economie Buget și Finanțe două proiecte la care țin mult și care mâine sper să le votăm în prima lectură în parlament. Anularea „secretului offshore”. Vrem să afișăm public beneficiarii efectivi ai companiilor moldovenești, fondate de companii „offshore”, susține deputat PAS, Dumitru Alaiba.

Inițiativa legislativă urmărește anularea „secretului offshore” și asigurarea unei transparențe maxime a societăților comerciale de pe teritoriul Republicii Moldova. Mai mult, prin această inițiativă se vrea scoaterea din anonimat a beneficiarilor efectivi ai firmelor offshore.

Astfel, proiectul de lege pentru modificarea legii privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali propune implementarea unor prevederi prin care lista beneficiarilor efectivi ai tuturor companiilor cu fondatori în jurisdicții netransparente să fie publică.

Mai mult, așa-zisele companii offshore, sau companii înregistrate în jurisdicții cu risc sporit, după cum sunt definite de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, sunt începutul și sfârșitul evaziunii fiscale, corupției, crimei organizate, spălărilor de bani, atacurilor raider și a multor altor crime. Asta, din cauza anonimatului beneficiarilor efectivi.

Datele Organizației Global Financial Integrity relevă că fluxul ilicit de capital din comerț al Republicii Moldova se cifrează la 1,4 miliarde USD. Prin supraeveluarea importurilor sunt scoși din țară între 350-400 milioane USD. Acești bani pleacă și se opresc în paradisul fiscal. O parte din bani vin în țară sub formă de „investiții străine” din paradisurile fiscale.

#offshore #beneficiari #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uliana Bădărău a fost numită în funcția de membru al Curții de Conturi, pentru un termen de cinci ani, după ce Parlamentul a votat un proiect de hotărâre în acest sens cu susținerea a 58 de deputați. După adoptarea deciziei, aceasta a depus jurământul în plenul Legislativului.

Candidatura Ulianei Bădărău a fost înaintată de președinta Curții de Conturi, Tatiana Șevciuc, în urma desfășurării unui concurs public. În același timp, proiectul de hotărâre prevede încetarea mandatului lui Eduard Moroșan, al cărui termen de exercitare a funcției de membru al Curții de Conturi a expirat.

Uliana Bădărău este licențiată și are studii de master în drept. De-a lungul carierei, aceasta a acumulat o experiență profesională extinsă în sectorul public, activând anterior în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Agenției pentru Protecția Consumatorilor și Ministerului Economiei.

Conform legislației în vigoare, membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament, la propunerea președintelui instituției, pentru un mandat de cinci ani. Selectarea acestora are loc în baza unui concurs public, iar numirea se face cu votul majorității deputaților aleși.

Curtea de Conturi este condusă de Tatiana Șevciuc, în calitate de președintă, și are în componență șase membri: Sergiu Știrbu, Alexandru Munteanu, Natalia Trofim, Nina Onofrei, Maria Tabacari și nou-numita membră, Uliana Bădărău.