Milardarul Elon Musk "taie" din prețul conacului său din California. Cu cât îl vinde?

Miliardarul Elon Musk, cel mai bogat om din lume, reduce prețul conacului său din California după ce a anunțat că mută sediul central al Tesla în Austin, Texas.

Casa de 16.000 de metri pătrați a directorului executiv Tesla Inc. se vinde la un preț de 31,99 milioane de dolari, în scădere cu aproximativ 5,5 milioane de dolari față de prețul propus anterior, potrivit unei publicații imobiliare pe Zillow.

Musk – care are o avere estimată la peste 225 de miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index. El a făcut un anunț, în iunie, pe Twitter că a decis să vândă ultima casă pe care o deține, la mai bine de un an după ce a anunțat planurile de a vinde majoritatea proprietăților sale. Motivul este de a scăpa de criticile privind averea sa.

Casa din Hillsborough, California, în prezent are șapte dormitoare și zece băi și este amplasată pe un lot de 47 de ari. A fost construită în 1916 și include o bibliotecă și o sală de muzică, împreună cu o bucătărie complet restaurată și o piscină privată.

Musk, în vârstă de 50 de ani, a spus în iunie că imobilul său este închiriat pentru evenimente și că, dacă l-ar vinde, „ar fi mai puțin folosită, dacă nu este cumpărată de o familie mare, ceea ce s-ar putea întâmpla într-o zi”.

Miliardarul a anunțat săptămâna trecută că Tesla își va muta sediul la Austin, Texas, invocând modul în care prețurile mari ale locuințelor și navetele din golfului San Francisco limitează creșterea companiei.

S-a mutat în Texas anul trecut, în timp ce compania sa SpaceX și-a dezvoltat noul vehicul Starship, iar noul Gigafactory al Tesla era în construcție la Austin. Texas este a treia cea mai mare piață a Tesla din SUA, în spatele fiind doar California și Florida. Statul nu are impozit pe venitul personal, în timp ce California impune celor mai bogați rezidenți cele mai mari taxe pe venitul personal din țară.

#conac #pret #Elon Musk

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.