Un milionar discret din Republica Moldova a cumpărat o companie din Serbia

15 Oct. 2021, 04:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
15 Oct. 2021, 04:21 // Bani și Afaceri //  bani.md

Holdingul Balkan Commodities International din Belgrad, companie înfiinţată în 2021 şi prezentă în România prin intermediul companiei Global Grain International, care deţine fabrica de uei Ultex de la Ţăndărei (Ialomiţa), şi al companiei Heliosagri International, care are ca obiect de activitate  închirierea şi subînchirierea bunurilor imobiliare proprii, preia mai multe companii din Serbia.

„Consiliul Concurenţei a autorizat operaţiunea prin care Balkan Commodities International preia Granexport, Luka-Bačka Palanka, Žito-Bačka, precum şi unele silozuri şi activitatea de comercializare de oleaginoase operate în prezent de Agroglobe Novi Sad, Granexport, Lucka-BP şi Žito-Bačka”, se arată într-un comunicat transmis de Consiliul Concurenţei. Nu a fost menţionată valoarea tranzacţiei, scrie Ziarul Financiar.

Granexport funcţionează sub egida MK Group, al cărui CEO este Miodrag Kostic, şi este o companie specializată în export şi import de cereale, care a fost înfiinţată la 1952, iar din 1999 este orientată spre comerţ, potrivit informaţiilor publicate pe site-ul companiei. Aceasta deţine la Pancevo un siloz cu o capacitate de 50.000 de tone, care reprezintă astăzi cea mai mare capacitate de încărcare-descărcare a cerealelor de pe Dunăre, potrivit aceleaşi surse. De asemenea, are şi o fabrică de prelucrare a porumbului cu capacitatea de 40.000 de tone. Compania Zito-Bačka este, totodată, parte a MK Group, şi realizează produse de morărit.

Luka-BačPalanka este o companie parte a Victoria Group, unul din cele mai importante grupuri din domeniul agroindustriei şi unul dintre cei mai mari procesatori, exportatori şi investitori din Serbia şi din regiune. Luka-BačPalanka operează un port situat în Serbia, pe fluviul Dunărea, care furnizează servicii portuare şi de servicii de transport, dar are şi activităţii de ambalare a îngrăşămintelor vrac.

Global Grain International are acţionari două companii cu sediul în Nicosia (Cipru) şi anume Trezeme Limited (95%) şi Amableus Limited (5%), conform Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Aceasta este administrată de Diana Ciobanu. Trezeme Limited a fost fondată de Anengrain Group SRL, condusă de Igor Raţă, Unco Cereale SRL, condusă de Elena Rija, şi Flograin Group SRL, administrată de Ludmila Borşci, Trans Bulk Logistics, administrată de Azamat Misirbiev, Uleinord, administrată de Ghennadii Bordeniuc, şi Agrofloris Nord, administrată de Iurie Rija, majoritatea cu activitate principală de cultivarea cerealelor, potrivit Biroului Istoriilor de Credit INFODEBIT CREDIT REPORT din Republica Moldova. Datele privind administratorii companiilor şi structura acţionariatului acestora sunt din aferente anului 2021.

Agrofloris Nord este o companie din grupul holdingului Trans-Oil, deţinut de milionarul Vaja Jhashi, un om de afaceri georgian născut în Rusia şi stabilit în Republica Moldova. Ea controlează fabrica de ulei Floarea Soarelui din Bălţi, pe care a preluat-o în 2011 şi care a fost evaluată la peste 50 de milioane de dolari.

Trans-Oil, unul dintre cele mai mare grupuri de agrobusiness din Republica Moldova, şi deţine în România fabrica de ulei vegetal Ultex din Ţăndărei (jud. Ialomiţa), cumpărată cu peste 10 milioane de euro în 2014 de la omul de afaceri Vasile Niţescu, potrivit datelor publicate la momentul respectiv de ZF. Un an mai târziu a construit un siloz ce poate stoca 20.000 de tone de seminţe oleaginoase în apropierea fabricii, potrivit datelor publicate la acel moment de ZF. La momentul respectiv Trans-Oil opera în România prin Florea International, iar în prezent activează prin Global Grain International.

„În urma a analizei, Consiliul Concurenţei a constatat că această tranzacţie nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa românească sau pe o parte substanţială a acesteia şi că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, au mai spus reprezentanţii Consiliului Concurenței.

26 Sept. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 11:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.