Petroliștii, luați la ”puricat”. Reguli și penalități mai aspre

Deputații PAS au elaborat un nou proiect de lege pentru reglementarea activității operatoriilor de produse petroliere. Noua lege presupune reguli mai aspre, dar și penalități mai mari.

Radu Marian, deputat PAS susține că proiectul de lege cu privire la piața petrolieră va reprezenta un prim pas spre mai multă concurență liberă, dar și eficiență în acest domeniu.

Moratoriu asupra construcțiilor stațiilor petroliere.

Numărul excesiv de mare de stații petroliere duce la cheltuieli crescânde și la o presiune mai mare pe prețurile la pompă. Republica Moldova are al treilea cel mai mic număr de mașini deservite per stație din Europa (după Grecia și Letonia), iar volumul de carburanți comercializat per stație este de câteva ori mai mic decât în țările din regiune. În orașe și în special în Chișinău, avem benzinării la fiecare pas, iar asta nu are niciun sens din punct de vedere economic. Moratoriul va fi unul temporar și va rămâne în vigoare până la elaborarea de către autorități a unor criterii mult mai stricte de construcție a acestor stații.

Totodată, urmează să fie eliminată taxa fixe pentru licenţa privind importul şi comercializarea cu ridicata de 260 mii lei anual.

Această taxă a fost introdusă ca o barieră de intrare pe piață pentru importatorii mai mici și astfel, reprezintă un obstacol pentru concurență liberă pe piață. În schimbul acestei sume fixe, se propune introducerea unei taxe de import de 10 lei per tonă. Eliminarea acestei taxe fixe va reprezenta un pas important spre apariția mai multor importatori.

Majorarea de până la 10 ori a amenzilor aplicate companiilor petroliere pentru încălcarea legislației din domeniu.

În acest moment, amenzile aplicate companiilor sunt de la 3 mii pînă la maxim 15 mii lei, o sumă simbolică în comparație cu veniturile de sute de milioane de lei pe care le înregistrează multe din aceste companii, dar și în comparație cu potențialele prejudicii pe care le poate aduce încălcarea regulilor de joc. Majorarea amenzilor va duce la responsabilizarea operatorilor de pe piață.

”În 2017, Parlamentul a votat un amendament al deputatului Andronachi, care a permis oricărui participant de pe piață să achiziționeze pe teritoriul ţării produse petroliere pentru a le vinde. Companiile mari și-au consolidat puterea, o dată ce pot vinde angro carburanți altor concurenți de pe piață, iar mulți importatori mici au dispărut”, susține Radu Marian.

În acest răstimp, numărul titularilor de licență a scăzut cu 40%, de la 37 importatori în 2018, la doar 22 în 2020. Cu toate că hotărârea de guvern nr. 1116 (2002) permite importatorilor să achiziționeze pe teritoriul ţării produse petroliere spre a le vinde, considerăm că redacția actuală a Legii 461/2011 (art. 24 şi 25) a permis oricărui agent economic să cumpere produse petroliere angro pe teritoriul ţării și să le comercializeze mai departe, fără a exista un mecanism clar de control, ceea ce majorează riscul de contrabandă și vânzările la negru de carburanți.

”Prin această prevedere, propunem revenirea la formularea legii din 2018, astfel încât vânzarea angro să se facă doar către consumatorilor finali. Prin alte cuvinte, agricultorii, companiile de transport, întreprinderile etc., vor putea în continuare achiziționa produse angro, în cazul în care vor fi consumatori finali ai produselor petroliere. Reintroducerea interdicției revânzării angro ar duce, în viziunea noastră, la majorarea numărului de importatori și a unui mediu concurențial mai dinamic”, a punctat Radu Marian

Evoluțiile pe piața internațională nu ne bucură – prețul petrolului a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 7 ani, iar asta se reflectă și asupra prețurilor locale. Noi nu putem influența prețurile la nivel mondial. Dar ceea ce putem face este să îmbunătățim legislația locală pentru a aduce mai multă concurență și eficiență pe piață. Acest proiect de lege este un prim pas spre această direcție.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.