Moldovenii, loviți de febra cumpărăturilor. Creditele de consum

Volumul creditelor în moneda națională acordate persoanelor fizice, în luna septembrie 2021, s-a majorat comparativ cu luna precedentă cu 5,2 la sută și a constituit 1,5 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Din perspectiva scopului creditelor acordate, creditele de consum au deținut cea mai mare pondere (63,9 la sută) și s-au ieftinit comparativ cu luna precedentă (-0,19 p.p.), la 4,38 la sută comparativ cu luna precedentă și -2,77 p.p. comparativ cu septembrie 2020. Creditele imobiliare au avut o pondere de 33,7% (516,9 mil. de lei)

Și împrumuturile imobiliare s-au ieftinit, rata micșorându-se cu 0,10 p.p față de luna precedentă, dar s-a majorat cu 0,09 p.p. față de septembrie 2020, la 6,6%.

De menționat că 98,5 la sută din totalul creditelor imobiliare au fost acordate în moneda națională. Creditele de consum, de asemenea, au fost acordate, preponderent, în moneda națională (99,8 la sută din totalul creditelor de consum).

Datele băncii centrale relevă că în luna septembrie 2021, creditele noi acordate au fost de 4,4 miliarde de lei, în creștere cu 36,2 la sută față de luna septembrie 2020. Din totalul împrumuturilor, 3,2 miliarde de lei au fost acordate în monedă națională, iar echivalentul a 1,1 miliarde de lei în valută străină.

#volum #rata #credite

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Congresul Autorităților Locale din Moldova a emis un aviz negativ asupra proiectului de lege privind modificarea cadrului normativ pentru amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale, avertizând că prevederile actuale pot afecta democrația locală și autonomia comunităților.

Potrivit CALM, reducerea pragului de vot sau diminuarea reprezentativității în procesul decizional privind modificarea limitelor teritoriale ar putea deschide calea unor ingerințe politice arbitrare. Reprezentanții autorităților locale subliniază că, în conformitate cu Carta Europeană a Autonomiei Locale, orice modificare a limitelor teritoriale trebuie precedată de consultarea colectivităților locale, inclusiv prin referendum.

Organizația critică și eliminarea criteriului privind distanța de 25 km, considerat anterior o garanție pentru apropierea serviciilor publice de cetățeni. CALM susține că această modificare indică o tendință de centralizare și ar putea îndepărta serviciile de comunități, contrar principiului subsidiarității.

În același timp, CALM afirmă că proiectul ar urmări scopuri politice, inclusiv crearea unor unități administrative în funcție de interese electorale, și nu de nevoile reale ale populației. „Reforma trebuie să fie despre apropierea serviciilor de cetățeni, nu despre calcul electoral”, se arată în poziția organizației.

Reprezentanții autorităților locale insistă că amalgamarea voluntară nu poate fi tratată izolat și trebuie integrată într-o reformă amplă a administrației publice. Printre propunerile înaintate se numără stimulente financiare pe termen lung pentru localitățile care aleg să se comaseze, reducerea numărului de raioane, clarificarea competențelor între autoritățile locale și centrale, precum și consolidarea orașelor poli de creștere.

De asemenea, CALM propune măsuri pentru creșterea autonomiei financiare a administrațiilor locale, inclusiv alocarea integrală a impozitului pe venit către orașe, direcționarea unei părți din TVA către comunitățile rurale și redefinirea capacității fiscale pe locuitor.

Organizația solicită și creșterea atractivității funcției publice locale, prin salarii competitive, sporuri de performanță și programe de formare pentru aleșii locali, precum și crearea unui fond de cofinanțare pentru proiecte europene.

Totodată, CALM pledează pentru reducerea birocrației prin digitalizarea serviciilor publice și interconectarea registrelor naționale cu sistemele locale.

În concluzie, organizația nu susține proiectul în forma actuală și cere constituirea unui grup de lucru pentru revizuirea substanțială a acestuia. CALM atrage atenția că niciuna dintre propunerile sale nu a fost inclusă în textul analizat și își exprimă speranța că Parlamentul va ține cont de expertiza autorităților locale.

#reforma #CALM #Primarii