Champions of Change 2021 I Dinu Țurcanu, prorector UTM: „Viitorul este imposibil fără tehnologii digitale”

21 Oct. 2021, 10:25
 // Categoria: Homepage // Autor:  Dumitrita Culiuc
21 Oct. 2021, 10:25 // Homepage //  Dumitrita Culiuc

Digitalizarea educației, a serviciilor publice, de transport sau medicină sunt esențiale pentru dezvoltarea în continuare a Republicii Moldova, este opinia fermă a lui Dinu Țurcanu, prorector pe domeniul Informatizare, relația cu mediul socio-economic, imagine și comunicare al Universității Tehnice din Moldova (UTM) și unul dintre cei 15 campioni ai schimbării, desemnați în cadrul Galei „Champions of Change” 2021, un proiect al Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) realizat în colaborare cu Friedrich Naumann Foundation for Freedom.

Este convins de faptul că viitorul este imposibil fără tehnologii digitale și, vorbind despre crezul său, îl parafrazează pe Dostoievski, spunând că: „Inginerii vor salva lumea”. Până atunci însă încearcă să facă schimbări cu impact major în mediul în care activează. Datorită inițiativelor lui Dinu Țurcanu, astăzi, UTM depășește universitățile din Republica Moldova, iar în unele privințe, și multe universități din regiune, la capitolul digitalizare și poate servi ca un model de urmat pentru alte instituții universitare și nu doar.

„Componentele digitale sunt esențiale pentru mine. Eu încerc să le promovez de când am devenit șef de direcție IT la universitate și am înțeles că nu poate să fie Universitatea Tehnică fără instrumente digitale. Am implementat peste tot sisteme informaționale de management universitar, am exclus carnetul de note, am adus o mulțime de instrumente digitale la care au acces studenții, cadrele didactice, care în pandemie le-au fost doar de folos. Noi nu am căzut din cer în pandemie, am avut instrumente digitale din 2015, pe care le utilizam la maximum (spre exemplu orarele online). Am fost prima universitate din Republica Moldova care a implementat Office 365 for Education absolut gratuit, conturi corporative de email, ceea ce contribuie mult la imaginea universității în exterior”.

Digitalizarea universității pentru mine a însemnat, în primul rând, digitalizarea proceselor pe interior, care automatizează lucrurile, le simplifică, iar în al doilea rând, ai și un mediu informațional concentrat, ceea ce-ți permite să ai raportări și statistici operative pe interior, iar asta oferă universității o anumită predictibilitate. Spre exemplu, prin procesul de admitere online noi știm câți candidați avem, de unde au venit, cum au ajuns la noi, pot urmări o evoluție, pot avea feedback-uri din partea lor, cum ar fi: de unde au auzit de UTM sau de ce au depus actele anume la noi? Aceste informații le putem folosi pentru pregătirea procesului de admitere de  anul viitor, putem să determinăm punctele noastre slabe, facultățile cele mai solicitate sau mai puțin solicitate, în baza acestor informații ne putem îmbunătăți inclusiv campania de comunicare. Deci toate aceste instrumente digitale îți dau posibilitatea să te miști în viitor, suportul de hârtie nu știu dacă îți mai oferă așa ceva”.

În contextul crizei de studenți pe care o sesizează universitățile din țară și care se acutizează cu fiecare an, UTM este unica universitate care a reușit în ultimii doi ani, potrivit lui Dinu Țurcanu, să crească numărul de studenți înmatriculați, atât datorită condițiilor îmbunătățite de studii, cât și oportunităților pe care le oferă tinerilor absolvenți de licee.

„Unul dintre scopurile noastre este de a implementa cât mai multe cursuri autodidacte în curricula universitară. Noi nu predăm, spre exemplu, rețele de calculatoare din cărți vechi de acum 30 de ani. Am luat cursul autorizat Cisco, am instruit profesorii și acum studenții în cadrul cursului rețele de calculatoare studiază pe platforma Cisco. Astfel, au posibilitatea ca în perioada studiilor să susțină acest examen de certificare, iar într-un final, pe lângă diploma universitară, au și un certificat recunoscut internațional. Exact așa am făcut cu Java, cu Microsoft. Deci, în perioada studiilor, studenții de la UTM au posibilitatea să obțină 20 de certificări. Anul acesta am introdus și Coursera pentru care avem conturi premium și fiecare student poate să-și aleagă orice curs de pe această platformă și să studieze”.

Totuși, pentru ca universitățile din Republica Moldova să fie competitive și să pregătească persoane calificate, în conformitate cu cerințele și evoluțiile de pe piața muncii, e necesară o reformă complexă a învățământului superior din țara noastră, consideră prorectorul UTM.

„În ultimii ani, noi facem pași și în fața universităților din alte țări, spre exemplu, noi suntem mai avansați la capitolul componente digitale decât unele universități din România. Însă, o universitate nu poate să existe doar din banii de la bugetul de stat, care sunt foarte puțini, dacă e să comparăm chiar și cu bugetele universităților din România, care depășesc de zeci de ori bugetele universităților noastre, să nu mai vorbim de universitățile din Vest, ale căror bugete sunt chiar de câteva sute de ori mai mari decât ale noastre.

Problema repartizării banilor statului pentru universități este că se împarte un volum mare de bani, dar la un număr mare de instituții. Noi avem instituții universitare cu un număr de mai puțin de o sută de studenți. Asta înseamnă să dotezi universitatea, se achită servicii comunale la toate sediile acestea, salarii. Dacă același volum de bani l-ai împarți la patru universități atunci și condițiile, și calitatea studiilor universitare din Moldova ar crește.

În prezent, numărul de universități în Republica Moldova este mult prea mare, comparativ cu numărul populației. Doar în Chișinău sunt peste 20 de universități, când orașul Tallinn (Estonia), spre exemplu, cu aproximativ același număr de populație, are doar patru universități. Există o mulțime de studii ale experților europeni care sesizează această problemă, care au fost puse pe masa Ministerului Educației ani la rând, dar nimeni până acum nu și-a asumat responsabilitatea de a reforma acest sector, or, multe dintre universitățile de la noi au devenit cu timpul pur și simplu niște fabrici de diplome.

Ceea ce încercăm noi să facem la UTM este să fim cât mai deschiși și să stabilim parteneriate externe. Eu personal am adus sponsorizări de peste patru milioane de lei, bani care au fost direcționați către renovarea spațiilor de studii, a sălilor de curs, a laboratoarelor. Acum totul se face prin parteneriate, iar ca să ai parteneriate inclusiv la nivel internațional, în proiecte de cercetare, spre exemplu, trebuie să fii vizibil pe exterior, iar vizibilitatea dată ți-o oferă, iarăși, doar componentele digitale”.

O altă componentă a schimbării digitale pe care insistă prorectorul UTM ține de promovarea și introducerea tehnologiilor în instituțiile de învățământ de nivel gimnazial, liceal și mediu de specialitate, care încep să devină vitale pentru o educație de calitate.

„Pe lângă oferta educațională, universitatea noastră are și o misiune de responsabilitate socială. Nu putem să spunem că ne închidem universitatea și instruim doar studenții, fiindcă noi avem viitori studenți care vin din licee și trebuie să ridicăm și acolo nivelul de educație.  Sunt sigur că și acasă, în Moldova, se poate de instruit calitativ și în școli, și în licee, și în gimnazii, și în centre de excelență. Pentru asta avem nevoie un pic să instruim profesorii în competențe digitale, să le oferim programe educaționale actualizate,  moderne, așa vom ști că elevul care studiază aici, acasă, este mai pregătit pentru a face față profesiilor viitorului.

În această privință nu trebuie să inventăm nimic, trebuie să luăm bazele acelor profesii ale viitorului și să ne uităm pe ce discipline se bazează ele, apoi să încercăm să modificăm programele de studii cu materie nouă.  Elevilor le captezi atenția atunci când faci ore interactive. Noi avem o sumedenie de feedback-uri de la elevii din școli, care spun că lor nu le este interesant la ore, ei merg la lecții, dar nu le mai sunt interesante orele cu creta în mână, ei au nevoie de instrumente digitale, inclusiv metode interactive de evaluare.

Când ne-a prins pandemia, am început să utilizăm instrumente digitale, să învățăm să facem ore prin Viber, când lumea civilizată cu 20 de ani în urmă utiliza aceste instrumente digitale. Mie îmi era rușine colegilor de peste hotare să le spun că noi învățăm acum lumea cum să utilizeze Google Meet sau Microsoft Teams.

Pe lângă aceasta, eu insist pe ideea că instrumentele digitale îți permit să nu ai frontiere. Noi, spre exemplu, avem în prezent la UTM peste 20 de profesori invitați și noi le nu le mai cumpărăm bilete să vin la universitate să predea, ei se conectează online și predau.

Reforma digitală trebuie să ajungă la toate nivelele educaționale cât mai curând posibil. Dacă nu se va face această reformă, atunci educația va ajunge într-un colaps și o să continuăm să predăm informatica scrisă pe tablă cu creta”.

Digitalizarea este vitală nu doar pentru domeniul educației. O serie de servicii publice necesită a fi digitalizate, atât pentru a spori calitate prestării acestora, cât și a optimiza procese și a crește productivitatea muncii în instituțiile de stat.

„În ultimii ani am făcut pentru instituțiile publice instruiri gratuite. Spre exemplu, anul trecut, împreună cu Serviciul de Informații și Securitate Cibernetică, am mers la diferite ministere și am instruit funcționarii în privința regulilor de securitate cibernetică. Lucrurile încep să se miște, dar întâmpinăm o reticență foarte mare.

La această etapă toate serviciile publice necesită a fi digitalizate: medicină, transport, servicii sociale. Oamenii au nevoie ca aceste servicii să fie calitative. Dacă o să-i arăți că programarea online la medic funcționează și el se poate programa ușor, de acasă, acesta va deveni fidel serviciilor digitale. Noi trebuie să-i motivăm pe oameni să folosească serviciile digitale, făcându-le comode și funcționale. Până la urmă, trebuie să avem servicii digitale calitative, care funcționează corect și atunci la sigur oamenii vor avea încredere în tehnologii”.

Pentru a face împreună întreaga societate o schimbare de care să beneficiem cu toții, este necesar în primul rând să fim buni fiecare la locul său de muncă, să fim implicați, dedicați și să încetăm să ne mai plângem, consideră Dinu Țurcanu.

„Viitorul este în mâinile celor care acționează, indiferent de circumstanțele sociale sau contextele politice. Dacă tu îți dorești, la sigur vei putea acționa în binele societății și vei vedea o schimbare, restul eu cred că sunt doar scuze. Eu din partea mea încerc să fac ceea ce pot și să dau tot ce pot. Da, uneori sunt și dezamăgiri, nu neg, însă, le zic mereu și studenților meu: schimbarea poate să vină uneori mai încet decât ne așteptăm, eu însă o să trăiesc cu propria conștiință împăcată, că mi-am făcut datoria mea civică”.

LID Moldova este o organizație independentă, non-profit, înființată în anul 2019, de către un grup de tineri profesioniști, lideri de opinie și specialiști în domeniile lor de activitate.

Champions of Change 2021 este un proiect implementat de Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru România și Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin vorbitorilor și nu reflectă neapărat poziția FNF și LID Moldova.

Realitatea Live

17 Mai 2022, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
17 Mai 2022, 17:53 // Actual //  Dumitrita Culiuc

Toate clădirile noi din Uniunea Europeană (UE) ar putea fi prevăzute cu panouri solare pe acoperişuri, conform planurilor Comisiei Europene destinate accelerării dezvoltării energiilor regenerabile şi înlocuirii gazelor şi petrolului rusesc, informează Financial Times.

Potrivit sursei citate, executivul comunitar vrea ca jumătate din energia UE să provină din surse regenerabile în 2030, mai mult decât dublu faţă de nivelul actual.

Pentru a atinge aceste obiective, costurile s-ar putea ridica la sute de miliarde de euro. Cu toate acestea, cheltuielile ar fi compensate de economii anuale de 84 de miliarde de euro generate de reducerea importurilor de combustibili fosili, susţine un plan al Bruxelles-ului denumit „RepowerEU” şi consultat de Financial Times.

Una din propuneri este „introducerea obligativităţii de a avea instalaţii solare pe acoperişul tuturor noilor clădiri şi al tuturor clădirilor existente cu performanţe energetice clasa D şi peste”.

Planul iniţial al UE, conform căruia emisiile de carbon trebuiau reduse cu 55% până în 2030 comparativ cu nivelul lor din 1990, cerea o ţintă de 40% pentru regenerabile. Însă războiul din Ucraina a impulsionat Bruxelles-ul să încerce să obţină independenţa energetică de Rusia, care este responsabilă pentru 40% din necesarul de gaze al blocului comunitar şi 20% din livrările de petrol.

Documentul RepowerEU, care este posibil să sufere modificări înainte de a fi publicat miercuri, susţine că energiile regenerabile sunt cea mai bună modalitate pentru a lupta cu schimbările climatice şi a atinge independenţa energetică, împreună cu importurile de gaze lichefiate şi hidrogenul generat din electricitate regenerabilă.

Gospodăriile ar urma să plătească, în medie, 309 de euro pe an în plus conform planurilor Comisiei.

„Costurile mai mari cu combustibilul şi efortul suplimentar de a reduce consumul de gaze vor majora costurile pentru sistemul energetic cu aproape 10% până la 1.721 miliarde de euro pe an, în medie, în deceniul 2021-2030”, se precizează în documentul Comisiei citat de Financial Times.

De asemenea, Comisia vrea să urgenteze construcţia de parcuri eoliene şi fotovoltaice prin forţarea statelor membre să desemneze zone „prioritare” cu standarde de mediu mai relaxare şi aprobare rapidă.

„Statele membre ar trebui să pună la punct scheme naţionale de susţinere pentru a asigura introducerea pe scară largă a panourilor solare pe clădiri. Acolo unde este cazul, acest efort ar trebui combinat cu renovarea acoperişurilor şi introducerea de soluţii de stocare a energiei şi pompe de căldură. De asemenea, statele membre ar trebui să mobilizeze instalarea de echipamente solare pe toate clădirile publice care sunt adecvate pentru acestea, de la clădiri administrative şi până la şcoli”, se precizează în documentul care ar urma să fie publicat miercuri de Comisia Europeană.

Multe din propunerile executivului comunitar vor avea nevoie de aprobarea guvernelor naţionale şi a Parlamentului European.

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău