Sute de mii de români investesc în Louis Vuitton fără să știe. Compania de lux a crescut la bursă cu 50% în ultimul an

În ultimele 12 luni acţiunile LVMH, companie de circa 330 de miliarde de euro listată pe Bursa de la Paris, s-au apreciat cu aproape 50%.

Aproape 800.000 de salariaţi români, adică aceia care contribuie cu 3,75% din venitul brut lunar pentru administrarea privată a economiilor pentru bătrâneţe la fondul de pensii Aripi al Generali Pensii, sunt investitori indirecţi la cea mai mare companie producătoare de bunuri de lux din lume – Louis Vuitton (LVMH), scrie AlephNews.

Cele mai recente date, cele de la iunie 2021, arată că Aripi era singurul fond Pilon II din cele şapte din România cu plasamente la LMVH, companie listată la Bursa de la Paris şi care are o capitalizare de circa 330 miliarde de euro.

Potrivit datelor din raportul semestrial al Aripi, investiţia la LVMH era de 79 milioane de lei (16 milioane de euro), adică circa 1% din activul net.

Cu alte cuvinte, evoluţia acţiunilor LMVH la Bursa de la Paris se va reflecta şi în randamentul fondului de pensii administrat de Generali şi prin urmare asupra unei părţi a valorii nete pe baza căruia participantul acestui fond îşi va deschide dreptul la pensie.

Potrivit datelor Bursei de la Paris, în ultimele 12 luni acţiunile LMVH au urcat cu aproape 50%. De la începutul acestui an dinamica este de plus 26% pe o Bursă în creştere, prin prisma evoluţiei CAC40 cu 19%.

#LVMT #Investiții #actiuni #Louis Vuitton

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.